
Special Paris
Franţa: Reforma pensiilor, adoptată după respingerea a 2 moţiuni de cenzură; manifestaţii şi violenţe mai peste tot în ţară
20230320_215728.jpg

Cartierul Operei, zona gării Saint-Lazare, Rue de Rivoli, cartierele din jurul Halelor şi Palais-Royal – multe zone centrale ale capitalei franceze au fost luni seară ţinta unor grupuri restrânse dar violente de manifestanţi. Trotinete, biciclete şi mai ales pubele, nestrânse de mai bine de două săptămâni, au fost vandalizate, arse sau folosite ca baricade. Forţele de ordine, prezente masiv, au ripostat cu gaze lacrimogene şi au realizat cel puţin 100 de interpelări la Paris în timp ce pompierii se luptau cu incendiile. Violenţe au avut loc şi în alte oraşe importante precum Lyon, Brest, Amiens, Rennes, Bordeaux, Toulouse, Nancy, Marsilia, Montpellier sau Strasbourg.


Violenţele şi manifestanţiile de la Paris şi din celelalte oraşe franceze, au fost precedate de ultima etapă legislativă a proiectului de lege privind reforma pensiilor, a cărei principală măsură prevede mărirea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. In urma adoptării proiectului, săptămâna trecută, graţie unui artificiu constituţional care ocolea votul în plen, opoziţiile au depus două moţiuni de cenzură, ambele discutate şi supuse la vot luni după-amiază.

Moţiunea depusă de Reuniunea naţională, partidul extremei drepte al lui Marine Le Pen, nu a cules decât 94 de voturi din cele 287 necesare ca să fie adoptată. Au fost 88 de aleşi de extremă dreaptă plus câţiva disidenţi socialişti sau neafiliaţi vreunui grup care au votat pentru această moţiune.
În schimb moţiunea zisă «transpartinică» depusă de grupul LIOT format din independenţi, corsicani şi aleşi din teritoriile de peste mări, a cules 278 de voturi favorabile. Altfel spus, guvernul lui Elisabeth Borne a scăpat de sancţiune doar la 9 voturi diferenţă. Moţiunea a fost aleasă de toţi cei 88 din Reuniunea naţională dar şi de toţi membri alianţei Nupes de stânga şi ecologistă. Mai semnificativ este însă că şi 19 din cei 61 – adică o treime - de deputaţi conservatori din partidul Republicanii s-au alăturat acestui vot contestatar în ciuda apelului contrar lansat de şeful partidului. O veste proastă aşadar pentru autoritatea lui Eric Ciotti.


Pe plans social, Laurent Berger, liderul CFDT, principalul sindicat reformist din Franţa, a cerut din nou guvernului să-şi retragă proiectul şi i-a chemat pe francezi să se mobilizeze în stradă, joi 23 martie, când este organizată a 9-a zi naţională de greve şi manifestaţii. Colegii de la CGT, cel mai numeros sindicat francez, cu simpatii de stânga, au lansat şi ei apeluri la mobilizări stradale şi greve nelimitate.