Revin turiştii la Paris, mai puţin cei asiatici

44 de milioane de turişti au venit anul trecut la Paris şi în regiunea capitalei franceze. Este o creştere de 95%, adică aproape dublu, faţă de 2021. Această masă de oameni a generat reţete de 20 de miliarde de euro.

Dacă aceste rezultate sunt bune comparativ cu 2021, un an ce era încă marcat de pandemia de Covid-19 şi restricţiile aferente, el sunt încă departe de cele din 2019, anul de referinţă şi totodată de record pentru turismul regional când au venit peste 50 de milioane de turişti, la Paris şi în zona capitalei.

În detaliu, cifrele de anul trecut trebuie însă puţin relativizate întrucât pe locul întâi se clasează vizitatorii francezi, majoritari cu practic 25 de milioane din totalul celor 44. Pe locurile următoare vin turiştii europeni, în ordine descrescătoare astfel: britanicii, spaniolii, italienii şi germanii. «Redemarajul turismului se datorează aşadar în primul rând clientelei locale şi internaţionale de proximitate» subliniază comitetul regional de turism Paris-Île-de-France.

Au revenit în forţă anul trecut şi americanii, apreciaţi de operatori şi comersanţi pentru puterea lor de cumpărare ridicată. Aproape două milioane şi jumătate dintre ei au fost atraşi de Turnul Eiffel, muzeul Luvru şi castelul Versailles.

În schimb, cine au lipsit încă de la apel, anul trecut, au fost asiaticii şi în particular chinezii şi japonezii. Să nu uităm că în China, restricţiile de circulaţie impuse de pandemie şi de politica zisă «Zero Covid» timp de trei ani, au fost complet ridicate de abia la începutul acestui an. De asemenea, înaintea pandemiei veneau la Paris, anual, două milioane de chinezi. La fel, şi guvernul nipon a aplicat o politică extrem de restrictivă în timpul pandemiei.

Altă veste bună: în ciuda absenţelor asiatice, practic toate muzeele şi monumentele pariziene şi-au regăsit publicul şi cifrele de frecventare din 2019. Doar muzeul Luvru – cel mai vizitat din lume – şi castelul Versailles au înregistrat cifre mai slabe decât în 2019.

Primele cifre pe anul în curs, adică ianuarie şi februarie 2023, sunt încurajatoare. S-a înregistrat o creştere de 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut iar rezervările de zboruri internaţionale spre Paris pentru această primăravă au atins practic cifrele din 2019. Organizarea unor mari evenimente sportive, precum Cupa Mondială de rugby, la toamnă, va da şi ea o dinamică nouă turismului parizian. «Nu trebuie strigat însă prea repede victorie pentru că evenimente geopolitice se pot încă produce» avertizează preşedintele comitetului regional de turism.

În fine, în această săptămână a limbii franceze demarată luni, 20 martie, cu ocazia zilei francofoniei, să amintim iniţiativa Asociaţiei de apărare a limbii franceze. Aceasta obţinuse în trecut o victorie şi anume ca limba engleză să nu fie singura limbă utilizată de ghizii de la Turnul Eiffel. Acum, aceeaşi asociaţie a depus un recurs la tribunal pentru a obţine un rezultat similar la catedrala Notre-Dame. Explicaţia acestor demersuri este simplă şi se bazează pe legea Toubon din 1994. Această lege obligă administraţiile, în cazul în care fac comunicări publice, să o facă în cel puţin două limbi străine. Interesul legii este că ea nu privilegiază limba engleză «În cazul în care nu există decât o limbă străină pentru comunicare, aceasta va fi întotdeauna engleza. Legea Toubon protejează deci franceza întrucât promovează pluralismul lingvistic» spune un purtător de cuvânt al asociaţiei citat de colegii francezi de la RFI. O asociaţie care are în vizor şi alte societăţi publice precum poşta franceză pentru sloganul ei «Ma French bank», Muzeul Armatei din Paris din cauza explicaţiilor scrise doar în engleză şi municipalitatea oraşului Bordeaux pentru faptul că indicatoarele şi explicaţiile pentru folosirea tramvaiului local sunt doar în limba lui Shakespeare.