
Special Paris
Trei luni de criză în Israel: Un proiect controversat al reformei justiției a declanșat una din cele mai importante mișcări de mobilizare din istoria țării
zeci_de_mii_de_manifestanti_protesteaza_la_ierusalim_impotriva_reformei_justitiei_sustinute_de_premierul_benjamin_netanyahu_anchetat_penal_in_mai_multe_dosare_pentru_coruptie_luni_27_martie_2023.jpg

Totul a început pe 4 ianuarie când noul ministru al Justiției, Yariv Levin anunța un proiect de reformă a justiției, prin care aleșii vor obține o putere și mai mare, în defavoarea magistraților.
Spre exemplu, Parlamentul ar putea anula, cu o majoritate simplă, o decizie a Curții Supreme.
Prezentarea proiectului are loc în timp ce premierul Benjamin Netanyahu – aflat în fruntea celui mai de dreapta guvern din istoria țării- este judecat pentru corupție, în mai multe dosare.
Liderul opoziției, Yaïr Lapid vorbește despre o reformă care "pune în pericol" sistemul juridic din Israel.
Începând cu 7 ianuarie, mii de israelieni au început să protesteze la Tel Aviv dar și în alte orașe: Ierusalim și Haifa.
Ulterior, în săptămânile care au urmat, numărul protestatarilor a tot crescut, a ajuns la zeci de mii iar manifestanții denunță, și la ora actuală, politicile coaliției aflate la putere.
Este momentul în care președinta Curții Supreme a calificat proiectul drept "un atac dus împotriva justiției".
Fostul premier, Yaïr Lapid s-a alăturat și el celor 100.000 de manifestanți reuniți în Tel Aviv, pe 22 ianuarie.
Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a cerut Israelului să suspende proiectul de reformă.
La rândul său, președintele Isaac Herzog a cerut pe 9 martie oprirea procesului legislativ deoarece "amenință bazele democrației".
Pe 14 martie, Parlamentul a adoptat, în primă lectură, cea mai contestată dispoziție a proiectului.
O zi mai târziu, președintele Isaac Herzog, atenționa asupra unui risc "de izbucnire a unui război civil".
Pe 16 martie, cancelarul german Olaf Scholz preciza că urmărește cu mare înrgijorare dezbaterile.
În același timp, secretarul american de stat Antony Blinken estima că găsirea unui consens este cea ami bună cale de urmat iar 2 zile mai târziu, președintele Joe Biden îi cerea omologului israelian să face cele necesare pentru a ajunge la un "compromis".
Iar justiția consideră că intervenția lui Benjamin Netanyahu este "ilegală", deoarece el are mai multe procese în curs.
Iar pe 25 martie, ministrul israelian al Apărării, Yoav Galant cerea să fie luată o pauză de o lună în procesul legislativ. A doua zi, duminica aceasta, el a fost destituit. Motiv pentru care mii de manifestanți au ieșit pe străzile din Tel Aviv. S-au înregistrat și incidente odată ce forțele de ordine a încercat să disperseze protestatarii.
Statele Unite se declară preocupate de situație și cer, încă o dată, un compromis.
Luni, președintele Isaac Herzog a cerut guvernului să oprească imediat munca legislativă depusă pe acest proiect.
Iar cea mai mare centrală sindicală din Israel a declanșat o grevă generală cu efect imediat.
Zborurile de la Aeoportul internațional Ben Gurion au fost, luni, suspendate, unitățile de învățământ au rămas închise, la fel ca marile centre comerciale. Protestele au luat o amploare nemaivăzută până acum pentru Israel, comentează analiștii francezi.
Miretta Weintraub locuiește în Tel Aviv, este israeliancă de origine română și redă atmosfera din aceste zile din Tel Aviv: "Toată mișcarea de rezistență este adresată schimbărilor care se propun în sistemul judiciar dar și altele, care sunt numite legi personale pentru că ele sunt în favoarea anumitor persoane din guvernul actual, care au tot interesul să aibă tot felul de avantaje în sistemul judiciar. În plus, ministrul de Război, care este din partidul Likud și-a dat seama și a vorbit despre pericolul în care se găsește țara în momentul actual. Acest adevăr a deranjat foarte mult, ministrul a fost destituit ceea ce a îndârjit și mai mult poporul care, își dă seama că momentan nu există nicio cale de liniștire a situației. Ca atare, demonstrațiile sunt tot mai mari. Nu este un protest de stânga, toate clasele participă la proteste: religioși, laici, dreapta, stânga, tineri, bătrâni, pensionari, studenți, cadrele academice, medici, hi-tech. Toate măsurile care s-au luat până acum nu au făcut decât să îndârjească poporul".
RFI: Cum arată la ora actuală protestele?
Miretta Weintraub: "Un protest masiv are loc la Ierusalim. Duminică seară, 200.000 de oameni au ieșit în stradă în Tel Aviv, dacă ne uităm la populația locală de circa jumătate de milion, putem spune că manifestația a fost amplă. Iar tot duminică seară, au fost proteste în peste 100 de localități. Luni, protestul cel mare a fost la Ierusalim iar pentru diseară se vorbește despre un protest al dreptei care ar putea să devină violent".
RFI: Inițial, premierul Benjamin Netanyahu a anunțat un discurs, pentru astăzi, el încă nu a fost susținut nici până la această oră. Există vreo șansă ca discuțiile legislative să fie oprite, așa cum o cere președintele Isaac Herzog?
Miretta Weintraub: "Aceasta este ideea, Benjamin Netanyahu tot amână să iasă deoarece, se pare că există discuții în coaliție iar reprezentanții partidelor de extremă dreaptă amenință cu desfacerea coaliției. Ideea este să se oprească temporar iar stânga și dreapta să discute, opoziția și coaliția, așa încât să se ajungă la câteva modificări în justiție, care, da, pe alocuri ar fi necesare dar care să fie pe gustul tuturor: și al opoziției și al coaliției. Eu personal sunt foarte sceptică. În orice caz, atmosfera în țară este, pe de o parte, de mare îndârjire iar pe de altă parte de mare oboseală psihică".
RFI: Iar acum Israelul se află într-un moment de grevă generală.
Miretta Weintraub: "Da, este grevă generală, aeroportul din Tel Aviv este blocat, sistemul medical lucrează redus la fel ca și compania de electricitate, băncile, școlile și grădinițele sunt în grevă, la fel și centrele comerciale".
RFI: Iar protestatarii merg direct la locuințele parlamentarilor pentru a manifesta?
Miretta Weintraub: "La unii dintre ei se merge direct în fața locuinței pentru a se protesta. Dar sunt proteste pașnice: sloganuri și strigături dar atmosfera este foarte civilizată. Am observat că sunt tot felul de scandări cu mult umor iar altele sunt foarte serioase dar foarte civilizate și subliniez că sunt foarte civilizate, nu este nimic grosolan sau înjurături ori amenințări. Se strigă “rușine”, se cere democrație și ca anumiți miniștri să își dea demisia".
RFI: Cum vedeți, personal, ieșirea din această criză?
Miretta Weintraub: "Premierul Benjamin Netanyahu ar trebui să înțeleagă situația, că este haos în țară, să înțeleagă pericolul pe plan internațional, în plan militar că nu își poate permite așa o situație de slăbiciune, să pună piciorul în prag și să oprească acest galop al votării reformei. Iar după sărbători să se treacă la discuții între opoziție și coaliție și să ajungă la un acord. În luna aprilie noi sărbătorim ziua națională iar înainte avem două zile de comemorare – una pentru Holocaust iar alta a soldaților decedați în războaiele Israelului și în atacuri teroriste. Sunt comemorări extrem de importante pentru noi. Iar în contextul actual eu nu văd cum se poate sărbători ziua națională".