Putin, şantajul nuclear şi Belarusul, vasalul Rusiei

Experţii şi guvernele occidentale relativizează consecinţele anunţului făcut de liderul de la Kremlin. Americanii, foarte atenţi la acest subiect, au fost dealtfel printre primii care au reacţionat afirmând că nu au observat nicio schimbare în doctrina, în postura nucleară rusă. Nu-i mai puţin adevărat că în cazul în care Rusia chiar va amplasa după luna iulie arme nucleare tactice în Belarus – reamintim, bombele tactice sunt de putere mai slabă şi cu o rază de acţiune mai limitată decât armele nucleare zise strategice – atunci ar fi pentru prima dată după căderea URSS că Rusia desfăşoară arme nucleare în afara teritoriului ei.

Rămâne acum de văzut dacă Moscova chiar va trece de la vorbe la fapte. Să nu uităm că de 13 luni, de când Rusia a declanşat războiul din Ucraina, Vladimir Putin a mai fluturat de mai multe ori ameninţarea nucleară şi de fiecare dată a provocat panică, mai ales în ţările învecinate Ucrainei precum Polonia dar şi statele baltice şi, mai general, în fostul bloc de Est al Europei.

Pavel Podvig este cercetător la Institutul Naţiunilor unite pentru cercetarea dezarmării bazat la Geneva. El spune că «nu e cazul să ne îngrijorăm peste măsură. Cert, nu este ceva pozitiv ce spune Putin dar nici nu este ceva care măreşte riscul unei escaladări sau a folosirii unei arme nucleare. Reamintesc că nicio armă nu a fost încă livrată şi este posibil, ba chiar probabil, ca aceste arme să nu fie niciodată amplasate fizic în Belarus. Probabil că aceste arme vor rămâne în Rusia şi că militarii belaruşi doar vor fi formaţi în mânuirea lor. Acest anunţ nu ameliorează cu nimic securitatea Rusiei sau a Belarusului dar nici a venicilor acestor state. În realitate însă, nu asistăm la o escaladare serioasă» spune cercetătorul.

«Riscurile unei escaladări nucleare sunt extrem de slabe» a estimat şi Institutul pentru studierea războiului bazat la Washington. «Putin ameninţă în mod regulat cu arma atomică dar fără o adevărată intenţie de a o folosi. Scopul este doar de sparge determinarea occidentală» mai spun specialiştii americani. Să bage frica în europeni, este poate şi obiectivul lui Putin, notează alţi comentatori. Astfel, speră liderul de la Kremlin, europenii se vor gândi de două ori înainte de a-i înarma mai departe pe ucraineni. Evident că preşedintele rus nu şi-a justificat însă aşa demersul.

Ca de obicei de o vreme încoace, Putin a spus că a luat această decizie la cererea omologului său belarus. În realitate însă, «Alexander Lukaşenko este de trei ani, de când a fost reales în mod fraudulos, un vasal complet al Rusiei şi deci nu are niciun cuvând de spus. Dictatorul de la Minsk nu are de ales decât să asculte orbeşte de ordinele venite de la Kremlin. Motiv pentru care, singura victimă a acestei escaladări retorice nu este decât suveranitatea belarusă. Între timp, războiul continuă pe terenul militar clasic şi nu pare gata să se oprească» notează editorialistul de la France Inter.

Cuvântul preşedintelui rus nu mai valorează nimic

Pierre Haski mai reaminteşte însă un fapt demn de semnalat şi anume că presupusul rol al Chinei, rol de mediator cu planul său de pace în războiul ruso-ucrainean, trebuie şi el relativizat după cele spuse sâmbătă de Vladimir Putin. Într-adevăr, cu doar trei zile mai devreme, Xi Jinping, pe când se afla în vizită oficială la Moscova, semna cu oaspetele său o declaraţie care afirma că «puterile nucleare nu trebuie să-şi desfăşoare armele nucleare în afara graniţelor lor». Ori, anunţul făcut de Putin este în totală contradicţie cu cele semnate de cei doi «mari prieteni» cu 72 de ore mai devreme semn că cuvântul preşedintelui rus nu mai valorează nimic, nici măcar în faţa aliaţilor săi cei mai apropiaţi.

În afară de presupusa cerere a omologului său belarus, Vladimir Putin şi-a mai justificat iniţiativa de sâmbătă ca un răspuns dat Regatului unit. Londra anunţase lunea trecută că va furniza Ucrainei controversate obuze cu uraniu slab radioactiv. Aceste muniţii, foarte eficiente contra tancurilor şi vehiculelor blindate, nu au însă nimic de a face cu armele nucleare chiar dacă utilizarea lor poate fi toxică pentru populaţiile dimprejur şi militarii care le mânuiesc.

În fine, preşedintele rus a mai făcut o paralelă cu acţiunile occidentalilor afirmând că «SUA au desfăşurat de decenii déjà arme nucleare tactice pe teritoriile aliaţilor lor». Este adevărat că, potrivit Centrului de control al armamentelor şi non-proliferării, un ONG american, SUA au instalat o sută de arme nucleare la aliaţii lor din NATO în 5 ţări ale Alianţei: Germania, Belgia, Italia, Olanda şi Turcia. «Toţi comentatorii şi specialiştii spun însă că această comparaţie făcută de Vladimir Putin nu este decât parţial justă», notează Le Monde. Adevărata miză, mult mai concretă şi imediată, sunt stocurile de arme convenţionale de care dispun, sau mai bine zis duc lipsă acută, ambele tabere, atât armata rusă cât şi cea ucraineană.