Franţa: A 10-a zi naţională de proteste contra reformei pensiilor; autorităţile se tem de posibile noi violenţe

Serviciile de informaţii franceze prezic între 650 şi 900.000 de manifestanţi la cele circa 200 de marşuri de protest organizate peste tot în ţară. «Fizionomia va fi similară cu cea din 23 martie în termeni de blocaje, greve şi ciocniri» se poate citi în nota serviciilor de informaţii publicată de ziarul Le Parisien.

Spre deosebire de ceea ce s-a văzut şi întâmplat joia trecută, de această dată numărul de tineri ar urma să fie şi mai important. Ce a mobilizat tineretul este tema «represiunea şi violenţele poliţieneşti», o temă preluată şi comentată pe larg de câteva zile încoace, atât de massmedia cât şi de anumiţi politicieni. Inclusiv Consiliul Europei a denunţat «folosirea excesivă a forţei» de către poliţia franceză.

Organizaţiile sindicale, la originea marşurilor de protest din Franţa, sunt şi ele îngrijorate de radicalizarea unora dintre aderenţii lor, tentaţi să se ralieze acţiunilor violente. Serviciile de informaţii se tem de incidente grave în circa 50 de oraşe şi mai ales în cele care sunt bastioane ale stângii radicale.

Pentru a face faţă eventualelor violenţe ale celor circa o mie de indivizi radicalizaţi aşteptaţi la Paris, ministerul de interne a decis mobilizarea a 5.500 de poliţişti în capitală şi alţi 7.500 în restul ţării, un «dispozitiv inedit» spune Gérald Darmanin. Ministrul de interne se teme de «foarte importante perturbări ale ordinii publice».

Pe plan politic, executivul caută mai departe o cale de ieşire din acest climat tensionat. Preşedintele Emmanuel Macron refuză însă în continuare să suspende timp de 6 luni controversata reformă, aşa cum îi cere sindicatul CFDT, considerat cel mai reformist din Franţa. De partea ei, Elisabeth Borne, şefa guvernului francez, a lansat vaste consultări cu parlamentarii, partidele politice, aleşii locali şi sindicatele care o doresc pentru a schiţa o eventuală ieşire din criză peste trei săptămâni.