Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Curtea Penală Internațională: Armenia este amenințată cu represalii de Rusia

seful_diplomatiei_de_la_moscova_serghei_lavrov_s-a_intalnit_cu_omologul_armean_ararat_mirzoyan_20_martie_2023_moscova.

Seful diplomatiei de la Moscova, Serghei Lavrov s-a întâlnit cu omologul armean, Ararat Mirzoyan, 20 martie 2023, Moscova.
Seful diplomatiei de la Moscova, Serghei Lavrov s-a întâlnit cu omologul armean, Ararat Mirzoyan, 20 martie 2023, Moscova.
Sursa imaginii: 
Russian Foreign Ministry Press Service via AP

Președintele Vladimir Putin ar putea deveni, în curând, persona non grata în Armenia, stat aliat Rusiei. Perspectiva nu este exclusă deoarece Armenia a deschis calea ratificării Statutului Curții Penale Internaționale. Curtea Constituțională din Armenia a stabilit, pe 24 martie, că statul CPI corespunde Constituției locale. Dar, decizia intervine la o săptămână după ce Curtea Penală Internațională a emis, pe 17 martie, un mandat de arestare pe numele președintelui Rusiei, Vladimir Putin, pe care îl acuză de crime de război în Ucraina.

Dacă Parlamentul de la Erevan va ratifica tratatul, autoritățile din Armenia vor fi obligate, în teorie, să îl aresteze pe Vladimir Putin, în cazul în care acesta va ajunge în Armenia. Ulterior, vor trebui să îl extrădeze către Tribunalul de la Haga.

Rusia și-a amenințat imediat aliatul cu “grave repercursiuni”.

Moscova consideră "inacceptabil" proiectul Erevanului de a adera la statutul Curții Penale Internaționale, în contextul recentului mandat de arestare pe care îl consideră, de altfel, un mandat ilegal și nul.

De partea sa, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Moscova va discuta cu responsabilii de la Erevan despre implicațiile acestei decizii.

Artur Sakunts, președintele filialei armene a Grupului Helsinki, ce militează pentru drepturile omului, spune că “decizia CPI pune o adevărată problemă autorităților armene care vor trebui să decidă dacă sunt de partea unei persoane acuzate că a săvârșit crime de război ori, dacă sunt de partea legii”. Pentru acesta, "Armenia are interesul să faciliteze arestarea lui Vladimir Putin. Este un punct de cotitură în relațiile dintre cele două țări", consideră expertul în drepturile omului.

Dar, observă Le Monde, dacă la ora actuală, Armenia dorește să ratifice statutul Curții Penale Internaționale, nu se întâmplă pentru a-l obliga pe Vladimir Putin să răspundă pentru crimele sale din Ucraina ci, pentru a se apăra de inamicul său: Azerbaidjanul.

Un analist politic de la Centrul de Cercetare Orbeli din Erevan, Narek Minasyan, spune că "ratificarea dorită acum de Armenia nu are nimic de a face cu mandatul emis împotriva lui Vladimir Putin deoarece acțiunea Armeniei a fost declanșată cu mult înainte ca acest mandat să fie emis".

“Este o concidență nefericită, extrem de greu de gestionat de Armenia”, este de părere o sursă diplomatică europeană citată de Le Monde.

Armenia, o fostă republică sovietică ce numără 2,7 milioane de locuitori, se regăsește între ciocan și nicovală: între Rusia care o amenință cu represalii și Azerbaidjan- care este tot mai ostilă cu Armenia.

O poziție cu atât mai inconfortabilă cu cât Armenia este foarte dependentă de Moscova, atât economic dar și în planul securității. Cele două state sunt legate de acorduri din domeniul apărării, în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, chiar dacă la ora actuală mulți armeni consideră complet ineficiente aceste acorduri.

Același diplomat european citat de Le Monde susține că "de fapt, este foarte complicat să declari persona non grata pe șeful unui stat cu care ai o astfel de relație de dependență".

Totuși, în ultimele luni, Erevan a interzis accesul pe teritoriul său a mai multor propagandiști ai Kremlinului.

Armenia a început procedul de ratificare a statutului Curții Penale Internaționale în decembrie 2022.

Guvernul de la Erevan a considerat că este "necesar și urgent" să facă acest demers după ce “forțe armate ale Azerbaidjanului au ocupat teritorii din Armenia".

La frontiera celor două state au loc atacuri în mod regulat. Din mai 2021, trupele azerbaidjene au ocupat mai bine de 50 de km pătrați din teritoriul Armeniei, scrie Le Monde.

Din decembrie 2022, militari blochează circulația pe singura șosea care leagă Armenia de Nagorno-Karabah, o enclavă situată în Azerbaidjan, dar locuită, în mare parte, de armeni. Erevan vorbește de o criză umanitară creată de acest blocaj ce provoacă o penurie de medicamente, de hrană iar frecvent este întreruptă electricitatea.

Din februarie, responsabili din Azerbaidjan sunt presați de Curtea Internațională de Justiție să ridice acest blocaj.

Franța a cerut Azerbaidjanului să garanteze drepturile și securitatea locuitorilor din Nagorno-Karabah. Dar, regimul vorbește despre reintegrarea enclavei în Azerbaidjan iar în plus se referă la Armenia drept “Azerbaidjanul occidental”.

Autoritățile armene se tem că lucrurile se vor complica militar și că va avea loc o "epurare etnică" în Nagorno-Karabah.

Un expert în securitate de la Erevan este de părare că Rusia nu intenționează nicio clipă să apere armenii ci, Kremlinul dorește, de fapt, să își păstreze influența în regiune.