Adunarea naţională a Franţei recunoaşte ca genocid Holodomor-ul, foametea ucigătoare din Ucraina anilor 1930 orchestrată de sovietici

Deputaţii francezi nu sunt, nici pe departe, pionieri în acest demers. Înaintea lor, aleşii germani din Bundestag, deputaţii belgieni şi eurodeputaţii de la Strasbourg recunoscuseră déjà Holodomor-ul drept genocid.

Votul de marţi a fost totuşi salutat deîndată de Volodimir Zelenski. Preşedintele ucrainean, într-un mesaj în limba franceză postat pe reţeaua Twitter, liderul de la Kiev spune că «le este recunoscător deputaţilor francezi pentru această decizie istorică. Regimul totalitar de la Kremlin, trecut sau prezent, nu a putut şi nu va distruge niciodată adevărul şi justiţia» se poate citi în mesajul lui Zelenski.

80 de ani după comiterea faptelor, aleşii francezi au recunoscut aşadar «exterminarea prin foamete» - traducerea cuvântului Holodomor – ca fiind un genocid. Votul s-a făcut sub sloganuri «Trăiască Ucraina liberă» şi în prezenţa ambasadorului ucrainean în Franţa. Textul moţiunii fusese co-semnat de membri a 7 din cele 10 grupuri din Adunarea naţională. Singurele excepţii au fost grupul stângist Franţa nesupusă, cel al comuniştilor francezi şi Reuniunea naţională, grupul aleşilor de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen. «Nesupuşii» nici măcar nu au luat parte la vot pe motiv că există dubii cu privire la caracterul genocidar al evenimentelor din 1932-1933 iar cei doi comunişti prezenţi în hemiciclu au voat contra pe motiv că parlamentarii nu au legitimitatea de a se substitui istoricilor şi judecătorilor.

«Este povestea unei barbarii organizate, în care foametea a fost folosită ca armă politică» spune Anne Genetet, deputata Renaissance – partidul prezidenţial – la originea proiectului de rezoluţie. Intervievată de Anastasia Becchio, colega noastră de la redacţia în limba franceză, deputata francezilor din străinătate stabiliţi în Rusia şi Ucraina spune că «îi alertase încă din mandatul precedent pe francezi şi ucraineni cu privire la această profundă rană ucraineană. Timpul s-a scurs apoi dar invazia rusă din Ucraina din februarie 2022 a accelerat treburile. Când ne-am întâlnit, în septembrie, cu el, preşedintele Volodimir Zelenski ne-a cerut ca Franţa să recunoască Holodomor-ul ca un genocid. Acest lucru a luat puţin timp pentru că aveam dubii cu privire la calificarea acestuia» spune deputata franceză.

Dorinţa expresă a sovieticilor de a-i extermina pe ţăranii ucraineni provocând foamete a fost şi mai este subiect de dispută între specialişti. Unii istorici spun că Ucraina nu a fost singura victimă a colectivizării forţate şi nici nu a fost singura supusă unor măsuri punitive – şi ţăranii din Kazahstan au avut de suferit şi au murit.

«Calificarea de genocid se joacă în jurul deciziilor deliberat criminale» spune Thomas Chopard. În interviul acordat colegei noastre, istoricul, specialist al istoriei Ucrainei sovietice, reaminteşte actele care caracterizează Holodomor-ul ca un genocid. «Ucraina a fost blocată iar apoi, începând cu ianuarie 1933, ţăranii înfometaţi care au vrut să fugă, au fost readuşi acasă ca să moară acolo de foame. La fel, începând cu noiembrie 1932 s-au blocat şi confiscat recoltele şi şeptelurile. În fine, tehnica zisă a «listei negre» care consista în a bloca, a încercui complet o fermă colectivă, un sat sau un canton, sunt lucruri care nu se regăsesc altundeva» insistă istoricul francez.

Foametea din Ucraina a fost mult timp trecută sub tăcere. Evident, sovieticii au ascuns-o şi negat-o, «uneori cu ajutorul unor personalităţi oocidentale» aminteşte Anastasia Becchio. Mai întâi, Edouard Herriot, primar de Lyon şi mai târziu preşedinte al Parlamentului francez, va efectua o vizită în Ucraina în august-septembrie 1933 la invitaţia Moscovei şi va reveni spunând că nu a văzut nimic din drama care se derula acolo. Apoi, Walter Duranty, corespondentul lui New York Times la Moscova şi autor al unor reportaje elogioase despre regimul stalinist, a negat şi el vehement existenţa foametei.

Încă şi azi, Rusia contestă caracterul genocidar. În Ucraina însă, Holodomor-ul este un element central al memoriei colective. În 2006, în urma revoluţiei portocalii, Rada, Parlamentul de la Kiev, adopta o lege care califica drept genocid această exterminare prin foamete.

Iryna Dmytryşyn este responsabila studiilor ucrainene la Inalco, Institutul naţional de limbi şi civilizaţii orientale. Ea spune că «ucrainenii văd în recunoaşterea Holodomor-ului premisele unei recunoaşteri a ceea ce se întâmplă azi. Atunci, ca şi azi, pe atunci epoca Stalin, azi epoca Putin, se caută uciderea unui număr cât mai mare de ucraineni pentru ca supravieţuitorii să fie şi călăi şi victime, nemaiavând astfel nicio posibilitate de a rezista, de a avea încredere în ei sau de a stabili vreo legătură cu altcineva».

Recunoaşterea Holodomor-ului ca un genocid de către aleşii francezi capătă o dimensiune specială pe fondul războiului din Ucraina. Moscova riscă să fie iritată de acest lucru. Poate nu întâmplător, conchide colega noastră franceză, site-ul internet al Adunării naţionale franceze a fost luni, 27 martie, ţinta unor piraţi ruşi care au blocat site-ul timp de mai multe ore.