Turcia: O campanie electorală deloc ușoară

Fragilizată de o inflație record, economia Turciei va trebui să găsească, în perioada următoare, miliarde de dolari pentru a reconstruí 11 provincii din sud și sud-est, distruse de cea mai urâtă catastrofă naturală din istoria actuală.

Seismul din 6 februarie a lăsat în urma sa 50.000 de morți în Turcia, a distrus complet zeci de orașe, a lăsat fără un adăpost și fără muncă milioane de oameni.

Consecințele acestei catastrofe naturale înseamnă enorm pentru economia turcă.

Iar când cutremurul s-a produs, Turcia anunța o inflație de 58%. La finele lui 2022, Ankara înregistra o inflație de 85%.

Înainte de seism, regiunea afectată contribuia la economie cu circa 9% din Produsul Intern Brut, grație unor zone industriale situate la Gaziantep dar și datorită portului din Iskenderun prin intermediul căruia, diverse produse locale sunt exportate.

Recep Tayyip Erdogan are 69 de ani iar în cursa electorală se regăsesc alți 3 candidați care, vor încerca, fiecare de partea sa, să îi complice viața. Opoziția speră să câștige aceste alegeri.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul TAG Research, circa 52% dintre alegători și-l doresc ca președinte pe șeful principalului partid de opoziție - Kemal Kiliçdaroglu. Iar 4 din 10 turci doresc ca Recep Tayyip Erdogan să rămână în fruntea țării. 6 partide, de la stânga și dreapta naționalistă, l-au desemnat candidat la prezidențiale pe Kemal Kilicdaroglu. O susținere a fost exprimată și de partidul pro-kurd, care își arogă între 10% și 13% din electorat iar în plus, șeful formațiunii se află în închisoare.

Candidatul opoziției râde pe afișele sale de campanie și se prezintă: “Bună ziua, sunt Kemal, vin!”. Este un fost funcționar, are 74 de ani și își face campanie prin intermediul Twitter unde postează mici filmulețe, înregistrate în bucătăria sa, prost luminată, deloc amenajată pentru un discurs de campanie. El poartă la mână un mărțișor iar pe fundal, ca în orice bucătărie se pot vedea prosoapele de bucătărie ori detergentul de vase. El se adresează astfel fiecărui segment al societății. Deja, producțiile sale au fost vizionate de mai bine de 11 milioane de ori.

A ales această cale electorală deoarece tinerii, în special, consideră că acesta nu este deloc carismatic.

Eurasia Group – un grup care studiază riscurile politice, arată într-un document redactat pe 22 martie, că, de când și-a anunțat candidatura, candidatul alianței de opoziție și-a tot lărgit electoratul, de la 30% la 40% din intențiile de vot. În schimb, s-au împuținat voturile lui Recep Tayyip Erdogan – de la 60% la 50%.

Analiștii de la Eurasia Group consideră că principala provocare pentru Kiliçdaroglu este să își atragă de partea sa pe alegătorii care sunt împotriva lui Erdogan dar fără să declanșeze vreo nemulțumire în rândul opoziției.

Acum, votul tinerilor este foarte important la aceste alegeri.

70% din corpul electoral are sub 34 de ani. Iar 6 milioane de tineri vor vota pentru prima dată pe 14 mai.

Revenind la Recep Tayyip Erdogan, catastrofa naturală i-a diminuat șansele. El a fost criticat pentru că a nu a intervenit de urgență într-o situație dramatică. Într-o Turcie hiper-centralizată, președintelui i-au trebuit trei zile pentru a mobiliza forțele de prim ajutor, comentează France Presse.

Iar aceste trei zile au fost esențiale pentru a fi găsiți în viață supraviețuitori ai catastrofei. Ulterior, au apărut rateuri și în distribuția de alimente, de corturi, de medicamente șamd.

Iar prăbușirea unor imobile întregi pe locatarii lor a scos la iveală neglijența și corupția din sectorul imobiliar și cel al construcțiilor, exact cele care au înflorit foarte mult în cei 20 de ani de domnie a lui Erdogan.

În 2003 el își făcea campanie tocmai pe ruinele seismului din 1999 de la Izmit, din nord-vest, unde au pierit 17.000 de oameni.

În plus, mai există o problemă.

Opoziția contestă prezența pe listele electorale a lui Recep Tayyip Erdogan.

Din 2007, Constituția turcă prevede că șeful statului este ales prin sufragiu universal și că aceeași persoană nu poate fi aleasă decât de 2 ori.

Ori, Recep Tayyip Erdogan se află la finele celui de-al doilea mandat. El a fost ales președinte în 2014 și reales în 2018 după ce a fost prim-ministru timp de 11 ani, din 2003 până în 2014.

Puterea, de partea sa, susține că o modificare a Constituției, adoptată în 2017, a introdus un nou regim politic, unul prezidențial și nu parlamentar. Iar, sub acest regim, Recep Tayyip Erdogan nu a efectuat decât un singur mandat, deci, mandatul dintre 2014 și 2018 nu este luat în calcul.

Numeroși experți dau dreptate opoziției dar, șansele sunt minime ca Înaltul Consiliu electoral să invalideze candidatura lui Erdogan. Această instituție a luat, în ultimii ani, decizii extrem de controversate, favorabile puterii.