Franța: Președintele Emmanuel Macron stă chiar foarte rău în sondaje

Zgomotul cratițelor se aude în continuare pe străzile Franței iar mai peste tot unde se deplasează liderul de la Palatul Elysée este așteptat la fel: cu cratițe, tigăi, polonice ori te miri ce alte ustensile de bucătărie dar care fac un vacarm de nedescris.

Este obiectul momentului: cratița!

La fel sunt așteptați și membrii Guvernului, deoarece au susținut extrem de impopulara reformă a pensiilor.

Dar, pentru președinte, cratița își are locul în bucătărie, "nu cu ea avansăm", a explicat șeful statului.

Astfel că în funcție de aceste proteste, serviciul președintelui de protecție schimbă traseul planificat inițial, pentru a evita ca Emmanuel Macron să dea nas în nas cu protestatarii. Ultima dată s-a întâmplat marți, când, președintele s-a deplasat în centrul Franței, la Vendôme.

"Dorim să fim văzuți, ascultați deoarece el nu vrea să audă pe nimeni, nu vrea să ne vadă deoarece a instituit un perimetru de securitate și nu ne putem apropia de el. Chiar și așa noi suntem aici, iar peste tot unde se deplasează există oameni ca noi care doresc să stea de vorbă cu el, dar el refuză să ne asculte. Dorim să îi transmitem că în continuare nu suntem de acord cu reforma pensiilor"– spune o doamnă, înarmată, cum altfel cu o cratiță.

Dar, cât este de normal acest “perímetru de securitate”, l-am întrebat pe Paul Cassia- el este profesor de drept la Universitatea Panthéon-Sorbonne :

"Legea este foarte clară. Un perimetru de protecție are un singur obiectiv și anume securizarea unui loc expus unui risc terorist. Ori, în cazul nostru, fără doar și poate nu avem de a face cu un act terorist care ar putea amenința deplasarea președintelui Emmanuel Macron. Se numește “deturnare de putere”. Este în mod clar ilegal ce se întâmplă. Acest perimetru de protecție restricționează numeroase libertăți: libertatea de a manifesta, de a circula în spațiul public, de întâlnire cu alte persoane, libertatea de exprimare. Deci, iată, asistăm la un paradox. Președintele  țării spunea că dorește să meargă spre popor, spre oameni, iar când se deplasează el o face într-un vid".

Popularitatea lui Emmanuel Macron este în cădere liberă chiar de la realegerea sa – în mai 2022.

În aproape un an el a pierdut 15%, după cum arată cercetarea realizată de IFOP – Institutul francez de Opinie Publică și publicată pe 24 aprilie. Iar ultimul barometru Ipsos – societate de studii franceze și internaționale – arată că președintele Macron a pierdut 14,5% din cota sa de popularitate, de când i-a fost încredințat al doilea mandat.

Practic, șeful statului traversează cea mai puternică criză de neîncredere, de la cea izbucnită odată cu mișcarea Vestele Galbene, în 2018.

Dar, pentru un președinte în funcție, este o criză extrem de puternică ce poate fi comparată doar cu cea din primul mandat al lui Jacques Chirac, în 1995.

Potrivit analizei Ipsos, președintele are la ora actuală doar 27% de opinii favorabile.

Un nível aproximativ cu ceea ce se întâmplase în decembrie 2019, mai precis atunci avea 29%, iar atunci Emmanuel Macron era contestat tot din cauza reformei pensiilor, mai exact a fost prima dată când a prezentat și susținut această reformă.

Reamintim: luni întregi sectoare diverse ale economiei, prin rotație, s-au aflat în grevă, ample manifestații de stradă au avut loc, chiar Produsul Intern Brut a avut de suferit din cauza acestor greve și manifestații iar până la urmă doar pandemia de Covid a oprit totul iar reforma a fost abandonată.

Dar, în perioada protestelor Vestelor galbene, mai exact în decembrie 2018, Emmanuel Macron a avut o cotă de încredere de doar 20%.

Dar să ne uităm și la alți președinți.

În cel mai prost moment al său, Nicolas Sarkozy a scăzut la 29%, în aprilie 2011.

Iar la finele celui de-al doilea mandat, în iunie 2005, Jacques Chirac avea 28%. Atunci, francezii au spus "nu" unei Constituții europene.

Deci, Emmanuel Macron stă mai prost, la ora actuală, decât a fost cazul pentru Nicolas Sarkozy și Jacques Chirac.

Dar, dacă mergem și mai în urmă, în toamna lui 1995, popularitatea lui Jacques Chirac ajunsese la 14%, tot ca urmare a unui plan prin care se doreau schimbări a sistemelor de pensii.  

Iar François Hollande, este, de fapt, cel mai impopular președinte din istoria celei de-a V-a Republici, adică, din 1958 încoace.

În septembrie 2014, François Hollande ajunsese la doar 13% opinii favorabile, o constatare care a fost confirmată de toate sondajele de opinie din acel moment.