Aleşii francezi, ţinta preferată a spionilor ruşi (raport servicii secrete franceze)

Franţa este o ţintă prioritară a spionajului rusesc. Iată ce a spus şi argumentat în faţa comisiei parlamentare, patronul spionilor francezi regrupaţi în DGSI – Direcţia generală pentru securitatea internă. Nicolas Lerner a insistat, în cursul acestei audienţe făcute publice de abia acum, asupra felului în care aleşii francezi – naţionali sau locali – sunt ţinte de seamă pentru spionii ruşi.

Fără să dea nume, Lerner a spus că a semnalat autorităţilor competente – în speţă judiciare – legăturile întreţinute de un ales cu o putere străină, în particular pentru a obţine finanţări. Aceste fapte nu sunt autorizate de legislaţia franceză, a mai spus lacunar Nicolas Lerner.

De o manieră generală, şeful DGSI a amintit că serviciile secrete ruse sunt cele mai active şi mai numeroase pe teritoriul francez în ciuda recentelor expulzări. Într-adevăr, de când s-a declanşat războiul din Ucraina şi mai ales după masacrul de la Bucea din primăvara anului trecut, Parisul a trimis înapoi în Rusia 35 de ofiţeri aflaţi în Franţa sub acoperire diplomatică. Alţi 6 au fost nevoiţi să părăsească Hexagonul după ce au fost prinşi în flagrant delict, în speţă în contact cu o sursă pe teritoriul francez. În acest ultim caz, Nicolas Lerner evocă «una dintre operaţiunile de contraspionaj cele mai semnificative din ultimii ani». Nu în ultimul rând, închiderea reprezentanţei ruse pe lângă Consiliul Europei – instanţă cu sediul la Strasbourg – a diminuat şi ea numărul de agenţi ruşi activi în Franţa sub acoperire diplomatică.

Si totuşi, Rusia mai activează intens în Franţa iar «modurile operatorii au devenit mult mai agresive decât în trecut» spune patronul DGSI. Motivele interesului purtat Franţei sunt numeroase şi ele au fost enumerate de Nicolas Lerner. Franţa are un cuvânt de spus pe scena internaţională dar şi găzduieşte pe teritoriul ei comunităţi străine şi diaspore de origini foarte variate. Nu în ultimul rând, Franţa rămâne o mare putere economică şi de cercetare. Astfel, lumea universitară şi cercetătorii dar şi sfera mediatică şi structurile religioase sunt vizate cu predilecţie de spionii ruşi. Ce îi interesează însă cel mai mult pe aceştia sunt aleşii francezi.

«În ultimii 3-4 ani tentative de apropiere din partea anumitor agenţi ai serviciilor de informaţii au vizat întregul spectru politic francez, parlamentari din toate partidele» spune şeful contraspionajului. Pentru a face faţă acestor acţiuni, serviciile franceze adoptă «o postură vigilentă, uneori chiar de acţiune sau de intervenţie, şi în orice caz de sensibilizare». Astfel, anul trecut direcţia pentru securitatea internă a avut nu mai puţin de 6.500 de interviuri individuale cu oameni diferiţi din sectoarele economic, universitar, de cercetare dar şi politicieni. «Avem contacte regulate cu parlamentarii, fie la cererea lor, fie la iniţiativa noastră pentru a le spune cu cine au de a face. Apoi, ei decid să-şi continue sau nu respectiva relaţie câtă vreme aceasta nu este interzisă de lege» spune Nicolas Lerner.

În încheierea intervenţiei acestuia în faţa comisiei de anchetă parlamentară privind ingerinţele politice, economice şi financiare ale puterilor străine, a fost citat numele lui Thierry Mariani, fost deputat conservator, actualmente eurodeputat al extremei drepte franceze din Reuniunea naţională. «Când acesta merge în 2014, în calitate de parlamentar francez, în regiunea Donbas proaspăt invadată de ruşi, pentru a superviza operaţiuni electorale, acest lucru revine la a se supune ţării respective» e de părere Nicolas Lerner. Tot Mariani va merge, un an mai târziu, în vizită în Crimeea, în fruntea unei delegaţii de zece aleşi francezi. În fine, acelaşi politician francez a asistat în 2020 la referendumul constituţional organizat de Vladimir Putin pentru a putea rămâne la putere fără limită de timp. Un scrutin pe care Thierry Mariani l-a considerat perfect, lucru care spune multe despre personaj şi legăturile pe care le întreţine cu Moscova. Dealtfel, eurodeputatul este actualmente vizat de două anchete judiciare, în particular pentru acţiunile realizate de asociaţia «Dialog franco-rus» pe care respectivul o prezidează de mai bine de un deceniu.