Raport Oxfam despre principalele firme franceze: există patroni care câştigă în 6 zile cât un salariat într-un an

Oxfam Franţa evocă «diferenţe abisale» între salariile patronilor şi cele ale salariaţilor lor. Între anii 2011-2021, cele mai mari 100 de firme franceze au mărit salariile patronilor lor cu 66% în timp ce remuneraţiile salariaţilor lor nu au crescut decât cu 21%. Astfel, într-un deceniu, diferenţa dintre salariul mediu al unui PDG şi salariaţii săi a crescut de la 64 la 97. Altfel spus, patronii acestor societăţi câştigă, în medie, de 97 de ori salariul mediu al angajaţilor lor.

Oxfam Franţa stabileşte şi un palmares al primelor trei firme franceze în care diferenţa de salariu între PDG şi salariaţi este cea mai mare. Cap de listă, societatea Téléperformance – lider mondial în sectorul call center, al centrelor de apel. Salariul PDG-ului acestei firme este de practic 1.500 de ori mai mare decât salariul mediu pe firmă. Carlos Tavares, patronul constructorului de automobile franco-italiano-american Stellantis, câştigă de vreo 1.100 de ori mai bine decât media subalternilor săi. În fine, pe locul trei al acestui podium îl regăsim pe PDG-ul de la Dassault Systèmes – creator de software-uri specializate de concepţii 3D. El are un salariu de 385 de ori mai mare decât plata medie din firma pe care o conduce.

În aceste condiţii, Oxfam estimează că «aceste salarii mirobolante au devenit indecente, nejustificate şi trebuie reglementate. Ele nu corespund niciunui preţ al pieţii cum încearcă unii să justifice» e de părere responsabila ONG-ului. O asociaţie care propune limitarea diferenţei de salarii, impunând o diferenţă maximă de 1 la 20 între salariul patronului şi cel median al firmei pe care o conduce.

Reamintim, în secolul 19 marele bancher american JP Morgan recomanda raportul de 1 la 20 între salariul cel mai mare şi cel mai mic dintr-o firmă. Mai aproape de noi, din 2012 încoace, la iniţiativa fostului preşedinte socialist François Hollande, salariile patronilor firmelor de stat sunt plafonate la maximum 450.000 de euro pe an, adică de 20 de ori media celor mai mici salarii din principalele firme publice din vremea aceea.

Persistă şi inegalităţile bărbaţi-femei. Astfel, doar 11% din cele mai mari 100 de firme franceze sunt conduse de o femeie. Si când le conduc, salariile acestor patroane sunt cu 36% mai mici decât cele ale echivalenţilor lor masculini.