
Special Paris
Un raport francez denunţă «instrumentalizarea» arestărilor preventive «arbitrare» realizate de poliţie în marginea manifestaţiilor
screenshot_2023-05-03_at_13-10-38_enquete-gav-manifestation_lettre-ministre-de-linterieur-et-rapport.pdf_.png

Raportul de anchetă de 30 de pagini publicat de Controlorul general al închisorilor vine la doar două zile după manifestaţiile din întâi mai. Manifestaţii soldate cu numeroase interpelări – 540 în toată Franţa din care 305 la Paris.
Raportul este foarte critic, alarmant şi scoate în evidenţă «grave încălcări ale drepturilor fundamentale», denunţă «arestări preventive fără bază legală» şi se declară «extrem de îngrijorat de banalizarea încarcerărilor».
În scrisoarea adresată ministrului de Interne Gérald Darmanin, controloarea generală Dominique Simonnot scrie: «Carenţele alarmante detectate în munca agenţilor care efectuează interpelările se datorează instrucţiunilor date de Prefectură şi Parchetul din Paris. Aceste instituţii încurajează multiplicarea interpelărilor preventive» e de părere controloarea.

Ca să-şi argumenteze criticile, aceasta din urmă şi-a trimis trei echipe de controlori să vadă ce se întâmplă în 9 comisariate pariziene în urma protestelor din 23 martie. Controlorii au constatat «proceduri realizate fără a respecta normele şi principiile interpelărilor şi, în anumite cazuri, în contradicţie cu textele de lege». În anumite comisariate, fişele de interpelare erau déjà parţial completate şi distribuite poliţiştilor. Aflăm astfel că unii dintre manifestanţi au fost interpelaţi doar pentru că purtau haine închise la culoare sau pentru că aveau părul negru. Altora, neştiind exact ce să le se reproşeze, poliţistul a pus la întâmplare un motiv pe procesul-verbal. În fine, anumiţi agenţi aveau ordin de la şefi «să aresteze orice persoană care se afla într-un sector anume al capitalei».
Nu e deci de mirare că 24 de ore după interpelare, 80% din proceduri sunt abandonate şi respectivii eliberaţi. Minoritatea care ajunge în faţa tribunalului este şi ea eliberată apoi din lipsă de probe serioase.
Sunt criticate vehement şi condiţiile, localurile în care sunt cazaţi – parcaţi ar fi mai corect spus – toţi cei interpelaţi. În celulele colective supra-aglomerate miroase a urină, a fecale, wc-urile nu funcţionează sau funcţionează prost. Saltelele şi păturile nu sunt niciodată curăţate după utilizarea lor. Pe scurt, raportul evocă «condiţii de igienă şi încarcerare nedemne».
Controlorul general al închisorilor se întreabă care este «finalitatea reală a acestor proceduri decise de ierarhia poliţienească şi instituţia judiciară». În răspunsul său tardiv – marţi seara în loc de luni, data limită – Gérald Darmanin, ministrul de Interne, contestă raportul şi spune că «Controlorul general al închisorilor şi-a depăşit competenţele» evocând o «instrumentalizare a încarcerărilor».
Reamintim, încă de la debutul manifestaţiilor contra reformei pensiilor în ianuarie, asociaţii, magistraţi, avocaţi şi partide politice denunţă «interpelările preventive» efectuate de forţele de ordine. În 21 martie, Apărătoare Drepturilor trăgea şi ea semnalul de alarmă. Aparent, fără niciun rezultat. Ancheta Controlorului general al închisorilor a venit după aceea…