3 mai: Ziua Mondială pentru Libertatea Presei

Raportul pe 2023 al Reporters sans frontières arată că situația este foarte gravă în 31 de țări, dificilă în 42 și problematică în 55 de țări. Este bună ori destul de bună în 52 de state.

Altfel spus, condițiile de exercitare a profesiei de jurnalist sunt proaste în 7 țări din 10 și satisfăcătoare în doar 3 țări din 10.  

Mai spunem și că de la 1 ianuarie 2023 au fost omorâți 6 jurnaliști și un colaborator iar 568 de jurnaliști ori colaboratori media se află după gratii.

Primele 3 țări din acest clasament al libertății presei sunt Norvegia, Irlanda, Danemarca. Ultimele 3 state din clasament sunt Vietnam, China și Coreea de Sud – pe ultimul loc.

Franța se află pe locul 24. 

Republica Moldova ocupă locul 28 în clasamentul libertății presei în 2023. 

România ocupă locul 69, după Statele Unite care se regăsesc pe locul 45.

Iar Ucraina ocupa locul 79. Ca o comparație, în 2022 ocupa locul 106.

Dacă Ucraina a urcat în clasament, Rusia a pierdut mai multe locuri. Anul acesta se află pe locul 164, din 180. În 2022, Rusia ocupa locul 155 în clasamentul RSF al libertății presei. 22 de jurnaliști și 2 colaboratori media se află în închisoare, la această oră, în Rusia.

În cazul Franței, documentul RSF arată că reporterii sunt, în continuare ținta violențelor polițiste dar, la fel de bine, sunt agresați de manifestanți, în cadrul protestelor de stradă.

Ce spune Reporters sans frontières despre presa din România?

"România se poate mândri cu un peisaj mediatic diversificat și relativ pluralist și constituie un teren fertil pentru anchete de interes public. Totuși, lipsa de transparență în ceea ce priveste modul de finanțare al presei subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media", este precizat în raportul RSF. 

Documentul arată că "alegerile editoriale sunt, deseori, oglinda intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă. Presei din România îi lipsește independența și este victimă a tentativelor de ingerință, în special cu ocazia nominalizării șefilor radioului și a televiziunii publice, dar și în cazul Consiliului Național al Audiovizualului.

Acest Consiliu a blocat informațiile privind proprietarii presei din audiovizual, sub pretextul că protejează datele personale. Discursul politic agresiv la adresa jurnaliștilor este utilizat de partidul populist-naționalist AUR, a 4-a forță politică din Parlamentul României" – iată ce spune raportul Reporteri Fără Frontiere în cazul României.

Organizația franceză mai constată, în raportul său pe 2023, că "legislația în materie de protecție a libertății de expresie și a presei este insuficient aplicată, ingerința procurorilor în munca jurnaliștilor se apropie de hărțuire și îngrijorează în timp ce justiția împinge presa, tot mai des, să își dezvăluie sursele.

Securitatea jurnaliștilor îngrijorează: aceștia sunt deseori ținta atacurilor, sunt amenințați și intimidați. Au loc campanii de denigrare la care participă actori politici – prin care se încearcă discreditarea jurnaliștilor independenți români.

Serviciile de informații încearcă să câștige în influență, în contextul războiului din Ucraina" - arată documentul Reporteri fără Frontiere.

Care este situația în Republica Moldova?

În Republica Moldova, presa este divizată între pro-ruși și pro-occidentali. Oligarhii și liderii politici influențează puternic liniile editoriale, arată documentul RSF.

Christophe Deloire este secretarul general al Reporteri fără frontiere/ Reporters sans frontières și se află la microfonul RFI Paris. El vorbește despre un fenomen global ce are loc de ceva timp și anume tot mai des, influencerii intimidează jurnaliști care încearcă să își practice munca:

"Există un ecosistem informațional în prezent în care, cel care urlă mai tare, cu cât este mai excesiv, are oarecum un avantaj. Iar astfel, există în mijlocul spațiului public, oameni care nu se disting prin morala și corectitudinea lor, prin onestitatea lor, prin faptul că au verificat și super-verificat o informație ci se diferențiază pur și simplu prin capacitățile lor oratorii.

Ori, spațiul informațional democratic oferă o formă de avantaj independenților – celor care nu au nicio legătură cu vreo putere – celor care verifică și care acționează în baza unor reguli etice, celor care nu funcționează în ciuda unui conflict de interese - și în special nu a unuia comercial".

Războiul din Ucraina a permis Kremlinului să inițieze în 2022 operațiunea finală de curățare a peisajului mediatic rus, mai spune Christophe Deloire: "Rusia a căzut 9 locuri în clasamentul RSF și se regăsește pe locul 164 din 180 de țări analizate. Președintele Vladimir Putin a eradicat efectiv orice formă de jurnalism independent din țara sa.

Jurnalismul rus supraviețuiește dar în exil. Încearcă să se reconstruiască iar RSF susține concret circa 50 organisme de presă care se regăsesc la ora actuală în Europa.

Totodată încercăm să dăm viață unui proiect prin care să difuzăm jurnalism independent către Rusia. Este foarte important să inversăm logica propagandei. Ideea este că există state despotice care reprimă jurnalismul și care exportă propaganda rusă către state democratice. În prezent, miza este să inversăm acest lucru. Nu să trimitem propaganda democrațiilor către dictaturi ci trimițând jurnalism independent pentru a ajuta cetățenii ruși să se elibereze de regimul de la Kremlin față de care mulți sunt sensibili și aderă la el. Dar o fac pentru că nu au prea multe opțiuni".