Cannes 2023 – «Anatomia unei căderi», film remarcabil cu şanse de mare premiu

Filmul se intitulează „Anatomie d’une chute” – „Anatomia unei căderi” sau a unei prăbuşiri. În fapt, cuvântul „chute” se poate referi atât la moarte, prin cădere de la etajul vilei, a soţului principalei protagoniste cât şi la prăbuşirea, la destrămarea unui cuplu. 

Pelicula realizatoarei franceze Justine Triet – care a co-scris şi scenariul - evocă procesul unei femei – scriitoare - care este acuzată că şi-a ucis bărbatul – şi el scriitor - în vila lor de la munte din periferia oraşului Grenoble. Omul este găsit mort, pe jos, în zăpadă, de fiul său, un copil de 11 ani, prostvăzător, aproape orb. Accident, sinucidere sau crimă? Iată întrebarea care se va pune de-a lungul celor două ore şi jumătate cât durează acest thriller psihologic care este totodată un mare film despre un proces. Proces la care se va diseca în patru cuplul. „De la bun început mi-a venit idea să povestesc atât căderea fizică, tehnică, a corpului cât şi decăderea cuplului. Această dublă imagine a fost în centrul scenariului” spunea realizatoarea într-un inteviu acordat colegilor francezi de la RFI. 

Rolul principal, cel al soţiei care este şi principalul suspect în film, este interpretat de formidabila actriţă germană Sandra Hüller, déjà văzută în sezonul ăsta la Cannes, mai exact acum 2-3 zile în filmul „The zone of interest” al britanicului Jonathan Glazer, şi el în compeţie pentru La Palme d’or. Ca o paranteză mai îndepărtată, actriţa a apărut şi în filmul „Toni Erdmann” selecţionat la Cannes în 2016 şi a cărui acţiune se petrecea la Bucureşti. 

Nu ştim încă dacă „Anatomie d’une chute” merită sau nu premiul suprem, La Palme d’or, dar cu siguranţă că Sandra Hüller ar merita un premiu pentru cea mai bună interpretare feminină. Excelent interpretat, rolul băieţaşului este şi el extrem de complex şi ar putea şi să fie recompensat într-un fel sau altul. 

Filmul „Anatomie d’une chute” nu este ridicat în slăvi doar de critici – şi nu numai pentru interpretarea actorilor dar şi pentru scenariu şi regie – dar a fost salutat şi de spectatorii din sală – îndelungi aplauze la sfâşit dar şi unele ropote la diverse scene remarcabile din film. O performanţă lăudabilă dacă precizăm că filmul este jucat în două limbi, când în franceză, când în engleză, alternanţă ce poate pune probleme unora dintre spectatori.