Cannes 2023: un palmares binemeritat pentru o ediţie de calitate şi un discurs politic în loc de adio

Justine Triet, realizatoarea filmului «Anatomie d’une chute», este aşadar noua laureată a multrâvnitei Palme d’or, anunţă Ruben Östlund, suedezul dublu premiat aici la Cannes, anul acesta venit pe post de preşedinte al juriului.

De la bun început să spunem că filmul premiat îşi merită pe deplin recompensa. Încă din seara proiecţiei sale oficiale, la jumătatea competiţiei, criticii l-au ridicat în slăvi şi i-au prezis un viitor luminos. Pentru o dată, juriul nu a contrazis opinia generală a criticilor.

Pelicula, o dramă de societate, de familie, povesteşte căderea – fizică şi psihică – a unui bărbat, dar şi prăbuşirea, destrămarea unui cuplu. Povestea din «Anatomie d’une chute», montată aproape ca un un film poliţist, caută să determine dacă moartea unuia dintre personaje se datorează unui accident, a unei crime sau a unei sinucideri.  Totodată, în scenele de proces excelează actriţa germană Sandra Hüller care ar fi meritat pe deplin un premiu de interpretare feminină.

Actrita Sandra Hüller joacà rolul principal în filmul "Anatomie d'une chute" al cineastei Justine Triet, laureata 2023 a premiului La Palme d'or.

Sursa imaginii: 

Festival de Cannes

«Este filmul cel mai intim pe care l-am făcut vreodată» a declarat Justine Triet, co-scenaristă alături de iubitul ei, primind la Palme d’or de la actriţa americană Jane Fonda, venită pe Croazetă prima oară în 1963, «an în care mulţi dintre voi, din sală, nu eraţi încă născuţi» avea să spună în discursul ei starul american.

De partea ei, Justine Triet, cineastă confirmată, prezentă déjà în trecut pe Croazetă în diverse secţiuni ale Festivalului cu patru filme, este a treia femeie – după Jane Campion în 1993 şi Julia Ducournau în 2021 – care primeşte recompensa supremă.

În vârstă de 45 de ani, realizatoarea franceză este o feministă angajată dar şi implicată politic. Profitând dealtfel de mediatizarea mondială a ceremoniei de premiere, Justine Triet a reamintit pe scenă recenta «contestaţie istorică, puternică şi unanimă contra reformei pensiilor» şi a denunţat faptul că această contestaţie a fost «negată şi reprimată de o manieră şocantă de un guvern neoliberal». De asemenea, realizatoarea a criticat «comercializarea culturii, lucru care pune în pericol excepţia culturală franceză fără de care nu aş fi aici, în faţa Dvs» a spus Justine Triet.

Într-un interviu acordat după ceremonie confraţilor de la France Info, Justine Triet reaminteşte că «Festivalul de la Cannes este un loc în care oamenii se exprimă politic despre situaţia din ţară». Ea recunoaşte totuşi că discursul ei a fost «un pic provocator» dar repetă critica vizavi de guvern şi anume că acesta «acordă ajutoare cinemaului într-o logică de rentabilitate». Ministra Culturii Rima Abdul Malak s-a declarat de partea ei «şocată de acest discurs atât de nedrept.»

Le Grand Prix, Marele Premiu, un fel de Palme d’or bis, i-a revenit, la fel de binemeritat, filmului «The Zone of Interest» al britanicului Jonathan Glazer. E vorba de o dramă istorică, inspirată din realitate, mai exact din viaţa de familie cotidiană a comandatului lagărului de exterminare de la Auschwitz, Rudolf Höss. Acest nou film remarcabil despre Shoah, aclamat şi el de critici şi deasemenea pe lista favoriţilor, o are şi el pe generic pe Sandra Hüller, actriţă ce pare a fi la apogeul carierei sale, cel puţin europene.

Secventà din filmul "The Zone of Interest", al lui Jonathan Glazer.

Sursa imaginii: 

Festival de Cannes

Pentru premiul de interpretare feminină, juriul din acest an a preferat-o pe actriţa turcă Merve Dizdar, din filmul «Ierburile uscate» al realizatorului Nuri Bilge Ceylan.

Actrita Merve Dizdar în filmul «Ierburile uscate» al realizatorului Nuri Bilge Ceylan.

Sursa imaginii: 

Festival de Cannes

Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină i-a revenit japonezului Koji Yakusho, actorul principal din noul film al cineastului german Wim Wenders «Perfect Days» în care interpretează rolul unui spălător de wc-uri publice din Tokyo.

Koji Yakusho (stânga), actorul principal din noul film al cineastului german Wim Wenders «Perfect Days».

Sursa imaginii: 

Festival de Cannes

Cea mai surprinzătoare recompensă – pentru cea mai bună regie – i-a fost acordată peliculei «La Passion de Dodin Bouffant», film gastronomico-amoros realizat de franco-vietnamezul Tran Anh Hung. Pelicula, foarte frumos filmată şi interpretată admirabil de Juliette Binoche şi Benoît Magimel, a plăcut mult dar nu i se prezicea nicio recompensă.

Secventà din filmul "La Passion de Dodin Bouffant", cu Juliette Binoche si Benoît Magimel în rolurile principale.

Sursa imaginii: 

Festival de Cannes

Premiul Juriului a fost, din nou pe bună dreptate, acordat finlandezului Aki Kaurismaki, venit pe Croazetă cu pelicula «Frunzele moarte», povestea tristă, melancolică, a două suflete singuratice şi rătăcite pe străzile întunecate ale Helsinki-ului.

Secventà din filmul finlandezului Aki Kaurismaki, «Frunzele moarte».

Sursa imaginii: 

Festival de Cannes

În fine, premiul pentru cel mai bun scenariu i-a revenit japonezului Yuji Sakamoto pentru «Monster», pelicula regizată de Hirokazu Kore-eda. Filmul pune în scenă problemele şcolare, familiale şi de societate cu care se confruntă un tânăr băiat. De notat că pelicula a primit şi Queer Palm, un premiu alternativ acordat tematicilor LGBT.

Secventà din filmul "Monster", premiu pentru cel mai bun scenariu si Querr palm 2023.

Sursa imaginii: 

Festival de Cannes

Caméra d’or, premiu acordat celui mai bun prim lungmetraj, i-a fost decernată peliculei «Arborele cu fluturi de aur» al vietnamezului Pham Thien An iar Palme d’or pentru scurtmetraje i-a revenit unguroacei Flora Anna Buda, venită la Cannes cu un film de animaţie intotulat «27».

Desen din filmul "27" al realizatoarei maghiare Flora Anna Buda, Palme d'or pentru scurtmetraje.

Sursa imaginii: 

Festival de Cannes

Ediţia a 76-a a Festivalului de la Cannes a fost marcată de prezenţa tot mai mare a femeilor – 7 din 21 de candidaţi - în cursă pentru La Palme d’or.

Covorul roşu şi treptele Palatului Festivalurilor au fost urcate şi de staruri mondiale, venite pentru filme în afara competiţiei. Să-i cităm doar pe Johnny Depp, aclamat ca un pop star pe Croazetă în ciuda recentelor sale probleme de cuplu mediatizate în mondovision, pe Martin Scorsese venit însoţit de cei doi actori fetiş ai săi, Robert de Niro şi Leonardo DiCaprio.

Nu în ultimul rând, să n-o uităm pe actriţa Chiara Mastroianni, fiica cuplului mitic Catherine Deneuve – Marcello Mastronianni - maestra ceremoniilor de deschidere şi închidere şi, să spunem, precum ea, «Trăiască cinemaul!»