Datoria publică: Este Franța prea bine notată de agențiile de rating?

Cele trei principale agenții de rating din lume S&P Global, Fitch și Moody's, utilizează un sistem de notare sub formă de litere – de la AAA la C sau D, pentru a ajuta investitorii în ceea ce privește capacitatea avută de un stat pentru a-și rambursa datoria.

Dacă va fi notată prost, datoria Franței va fi considerată una cu risc. 

La finele lui aprilie, Fitch a acordat Franței "AA-" din cauza unor "deficite bugetare importante și a unui progres modest" pentru a le reduce, după 3 ani în care au explodat cheltuielile publice pentru a putea tempera șocul declanșat de Covid și inflație.

Agenția de rating anticipează un deficit de 5% din Produsul Intern Brut în 2023 și de 4,7% pentru 2024.

Franța deține, pentru categoria sa, "AA" cel mai mare nivel de îndatorare. Pentru finele lui 2023, estimarea este de aproape 110 % din Produsul Intern Brut. Standardul european preconizat este de cel mult 60% din Produsul Intern Brut. 

Fitch observase și "impasul politic" în care se regăsea Franța din cauza reformei pensiilor.

Cu toate cifrele pe masă, Franța părea mult mai bine notată decât o merita, afirma Fitch în decizia ei din luna aprilie.

De altfel, jurnalul economic Les Echos, titra în acel moment că Franța are un rating ciudat supraevaluat dacă ne uităm la finanțele sale sărace.

Aceeași opinie o are și directorul Observatorului francez de conjucturi economice, Mathieu Plane, care susține că "dacă ținem cont de noțiuni de finanțe publice, precum datoriile și deficitul, Franța este prea bine notată".

Expertul explică însă că agențiile de rating se uită și alte criterii pentru a determina soliditatea unei economii. Spre exemplu, Franța are un dinamism demografic mai important decât vecinii săi, ceea ce reprezintă un potențial de încasări deloc neglijabil. Apoi, se ține cont și de locul Franței în zona euro, de economiile populației, de instituțiile politice stabile.

Tot în aprilie, o altă agenție, de aceeastă dată europeană, Scope, a diminuat perspectivele Franței de la stabil la negativ.

Printre punctele puternice, Scope vorbea despre capacitatea Franței de a face față șocurilor.

Norbert Gaillard este economist iar la microfonul RFI ne spune dacă nivelul de îndatorare al Franței este unul îngrijorător…sau nu: "Nivelul de îndatorare este unul destul de ridicat. Ne regăsim la un deficit bugetar de circa 5% din produsul Intern Brut iar datoria este undeva la circa 110% din PIB, la circa 3.000 de miliarde de euro. Este așadar, un nivel considerabil iar evoluția este una îngrijorătoare. Dacă ne uităm la situația din urmă cu 21 de ani, când Franța trecea la euro, atunci Franța avea un nivel de îndatorare situat în jurul a 60% din PIB. Acum, este la 110%. Perspectivele sunt și ele sumbre. Cert, previziunile sunt de reducere a deficitului, de circa 2,7% din PIB până la fínele mandatului prezidențial, adică în 2027, dar puține sunt șansele să se revină la un echilibru. Ori, este nevoie de un echilibru pentru a se ajunge la o stabilizare și o reducere a nivelului de îndatorare din PIB".

Situația este îngrijorătoare pentru Franța, spuneți. Este ea și pentru vecinii care au o situație comparabilă?

Economistul Norbert Gaillard: "Situația este interesantă dacă ne uităm la țările care sunt notate la fel ca Franța. Putem vedea că Irlanda, spre exemplu, care se regăsește și ea la "AA-" , ea are mai puține datorii decât Franța, raportat la Produsul Intern Brut și are un nível de creștere mult mai important. Apoi, avem Austria care are, la rândul ei, o datorie mai mică decât Franța, chiar dacă nivelul de creștere este destul de apropiat de al Franței. Așadar, Parisul se regăsește într-o situație destul de fragilă. Avem și atuuri, ce-i drept: o economie diversificată, spre exemplu. Dar, investitorii reușesc să anticipeze eventuala deteriorare a ratingului motiv pentru care observăm puține reacții, așa cum a fost cazul în aprilie când Franța a fost retrogradată de Fitch".

Au rămas la fel de influente, sau nu, agențiile de rating?

Economistul Norbert Gaillard: "Ele au în continuare o influență. Investitorii stau, în continuare, cu ochii pe aceste note motiv pentru care fiecare stat încearcă să obțină o notă foarte bună. În ultimul deceniu, s-a observat o oarecare diminuare a influenței iar acest lucru are legătură cu politica Băncii Central Europeane. Adică, BCE s-a arătat pro-activă în cadrul crizei datoriilor suverane, la începutul anilor 2010, în special în privința Greciei și a Ciprului. Atunci am putut vedea că Banca Central Europeană a fost pregătită să intervină pentru a susține statele care aveau nevoie de un ajutor. Dar, în prezent, sunt privite cu foarte mare atenție aceste note acordate de agențiile de rating, mult mai mult decât era cazul acum 4-5 ani".