Jens Stoltenberg: "Toți aliații sunt de acord că Ucraina va deveni membră NATO și că Rusia nu are drept de veto"

Discuțiile de la Bratislava au loc înainte de summitul NATO care se va derula, în iulie, la Vilnius și unde, așa cum a declarat deja secretarul general al acestei organizații, "alianța va lua decizii semnificative".

Responsabilul NATO susține că Ucraina va fi ajutată să se apropie de Alianță, să funcționeze conform normelor NATO și să renunțe la cele din epoca sovietică.

La Vilnius, liderul Alianței speră că va reuși să obțină un consens privind creșterea investițiilor în materie de apărare, la cel puțin 2% din Produsul Intern Brut. Este un lucru la care speră de ani de zile dar până acum doar războiul din Ucraina a schimbat datele problemei și a determinat diverse state membre NATO să facă importante investiții în domeniul apărării, în unele cazuri chiar peste acest nivel de 2% din PIB.

Totodată, Alianța lucrează pentru a primi cât mai repede Suedia, ca membru deplin, a precizat Jens Stoltenberg.

Suedia și Finlanda au cerut să fie primite în NATO după invazia Ucrainei de Rusia.

Iar din aprilie, Finlanda a devenit, oficial, al 31-lea membru NATO.

Pe de altă parte, secretarul general al NATO s-a declarat scandalizat de atacul dus împotriva barajului hidroelectric din Ucraina și a afirmat că arată, încă o dată, brutalitatea războiului dus de Rusia.

"Distrugerea barajului este un act scandalos care pune în pericol viața a mii de civili și a provocat grave pagube de mediu", a subliniat responsabilul NATO.

La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a fost prezent la întâlnirea grupului București 9, prin intermediul unei videoconferințe.

Ocazie pentru a denunța distrugerea parțială a barajului de la Kakhovka.

Ucraina și Rusia se acuză reciproc de distrugerea acestui baraj situat în sudul Ucrainei.

"Lumea trebuie să reacționeze", a precizat liderul de la Kiev

Volodimir Zelenski acuză Rusia că a minat barajul și că l-a aruncat în aer, provocând pagube masive de mediu.

Este vorba de cea mai mare catastrofă de mediu cauzată de om în Europa, în decursul ultimelor decenii, a subliniat președintele Volodimir Zelenski care, se teme că distrugerea parțială a barajului va avea efecte importante asupra faunei și a florei din această parte a Ucrainei.

De partea sa, Rusia vorbește de "un act de sabotaj deliberat" a Kievului cu scopul de a priva de apă Crimeea, península ucraineană anexată de Rusia în 2014.