Pactul migrator european întârzie să fie adoptat

Din ianuarie 2023, aproape 130.000 de oameni – în special din Tunisia, Coasta de Fildeș și Guineea- au ajuns pe mare în Italia, de două ori mai mulți comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Sunt, aproape, cifrele din 2015 – 2016,spune purtătorul de cuvânt al Organizației Internaționale pentru Migrație, Flavio Di Giacomo care amintește și că în 2015, în Grecia au ajuns 850.000 de migranți, pe Mediterană.

În plus, în ultima perioadă, Italia a primit 120.000 de refugiați ucraineni, în doar 3 luni.

Situația este excepțională pentru Lampedusa dar nu și pentru Italia și cu atât mai puțin pentru Europa.

În 2015 și în 2016, circa 8% din oamenii care traversau Mediterana ajungeau la Lampedusa. În 2023, 70% dintre migranți ajung în Europa prin Lampedusa.

Există o urgență logistică și operațională, consideră purtătorul de cuvânt al organizației Internaționale pentru Migrație.

Situația în sine a generat o undă de șoc politic nu doar în Italia dar și în Europa.

Ministrul de Interne francez, Gérald Darmanin susține că "nu putem să transmitem persoanelor care ajung în Europa ideea că vor fi primiți indiferent de situație".

Trebuie să aplicăm regulile europene: dacă există vreo persoană eligibilă pentru azil, care este persecutată din motive politice, în cazuri foarte clare Franța poate primi aceste persoane, explică ministrul de Interne de la Paris. Dar, explică Gérald Darmanin, în 60% din cazuri, cei care au ajuns în Lampedusa vin din state în care nu există probleme umanitare: Coasta de Fildeș, Guineea și Gambia.

Duminică, la Lampedusa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat un plan în 10 puncte în care propune mobilizarea de mijloace Frontex pentru înregistrarea migranților care ajung în Italia. Este vorba de agenția europeană de supraveghere a frontierelor.

Același plan vizează transferul persoanelor către alte state membre ale Uniunii Europene, în baza mecanismului de solidaritate voluntară. Totodată, planul european dorește ca Tunisia să pună în aplicare acordul prin care trebuie să-i verifice pe cei care doresc să iasă din Tunisia pentru a veni în Europa.

Flavio Di Giacomo crede că blocarea plecărilor este o soluție pe termen scurt, care amintește că un acord similar, cu Libia, a avut un efect temporar.

Eurodeputatul ecologist Damien Carême spune că ceea ce dorește Ursula von der Leyen este ceva iluzoriu și explică: ea face apel la o solidaritate între statele europene dar acest lucru nu a funcționat niciodată, angajamentele nu au fost ținute.

Pe 28 septembrie, Consiliul urmează să discute un proiect privind regulile ce ar trebui aplicate în cazul unei crize migratoare

În afară de pact, Ursula von der Leyen a propus, tot în iunie, creșterea cu 15 miliarde de euro a bugetului pentru gestionarea migrației.

Pe de altă parte, criza migratoare de la Lampedusa este și o miză în alegerile europene, observă Virginie Guiraudon – este directoare de cercetare la Centrul de Studii Europene a Sciences Po Paris: "Va fi cazul în Franța, unde cele două partide radicale de dreapta – Rassemblement National și Reconquête – au luat imediat poziție în această criză, este și cazul Italiei, unde Georgia Meloni nu este prea europeană dar să nu îl uităm nici pe Matteo Salvini, care, în perioada în care a fost ministru de Interne lăsa în mijlocul mării ambarcațiunile cu migranți și nu le permitea să acosteze în porturile italiene. Va fi un subiect interesant de urmărit în campanie. De altfel, dezbaterea de acum va facilita crearea unor grupuri parlamentare în cadrul alegerilor care se apropie".

Duminică, președinta Comisiei Europene prezenta încă un plan de gestionare a fluxului migrator. Aduce ceva nou acest plan?

Virginie Guiraudon: "Sunt multe promisiuni. În prima parte, se vorbește despre îmbunătățirea logisticii, despre cum trebuie implicat Frontex și Agenția Europeană pentru Azil  - iar acestea sunt chestiuni de mobilizare de mijloace deci, sunt chestiuni realizabile. Apoi, se cere unor state să primească migranți, pe bază de voluntariat – dar, la acest capitol ultimul acord este din 2022 iar unele state nu îl iau în serios și refuză să îl aplice. Politica europeană este de a face tot ce este cu putință pentru a împiedica plecările ori de a ameliora reîntoarcerea migranților la ei acasă. Lidera CE a vorbit despre Coasta de Fildeș, Burkina Faso ... ori, se pune întrebarea dacă aceste state doresc să își preia cetățenii și să coopereze cu Uniunea Europeană. Așadar, sunt chestiuni care nu țin de Ursula von der Leyen".  

Ministrul francez de Interne Gérald Darminin îi transmite Giorgiei Meloni că datoria Europei este de a fi protejate frontierele externe iar în cazul în care cererile de azil nu sunt eligibile, oamenii să fie trimiși în țările lor: "Franța, așa cum a promis deja președintele Emmanuel Macron, va ajuta Italia să își securizeze frontierele pentru a împiedica venirea de noi migranți. Iar pentru cei care au venit la Lampedusa și în restul Italiei trebuie să aplicam legislația europeană care spune că cererea de azil este făcută la frontieră. Odată cererea făcută la frontieră, constatăm că o mare parte dintre acești oameni nu sunt eligibili să primească dreptul la azil și că trebuie să plece imediat spre statele din care au venit. Ar fi o eroare să credem că un migrant, doar pentru că a ajuns în Europa  trebuie să fie repartizat imediat unui stat european".

Le Figaro scrie că europenii au știut să facă un bloc comun, unit în fața ambițiilor imperialiste ale lui Vladimir Putin în Ucraina.  Însă, imigrația amenință să arunce în aer acest bloc european.

În mare parte, statele europene au refuzat să vadă rezultatul unei imigrații masive și incontrolate – în plan politic, economic și cultural.

Un studiu al German Marshall Fund arată că 11 state europene din 14 indică imigrația și schimbarea de mediu ca cele mai importante provocări.

Doar Polonia, România și Lituania plasează Rusia în fruntea marilor provocări de securitate. Pentru Franța și Germania, imigrația este miza cea mai importantă.