
Special Paris
Joe Biden la ONU: "Rusia crede că lumea va obosi și că o va lăsa să brutalizeze Ucraina fără nicio consecință"
presedintele_joe_biden_se_adreseaza_in_cadrul_celei_de-a_78-a_sesiuni_a_adunarii_generale_a_natiunilor_unite_19_septembrie_2023_sediul_onu_de_la_new_york.

Toate privirile s-au întors, marți, spre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent în Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în momentul în care omologul american, Joe Biden afirma:
"Rusia crede că lumea va obosi și că o va lăsa să brutalizeze Ucraina fără nicio consecință. Dacă lăsam Ucraina să fie destrămată, independența națiunilor mai este ea, în continuare, garantată? Răspunsul este nu", a insistat liderul de la Casa Albă în aplauzele președintelui Ucranei.
În urmă cu un an, liderul de la Kiev a fost în mod excepțional autorizat să se exprime în plenul Adunării Generale a ONU prin intermediul unui mesaj video.
De această dată el este prezent în sala ONU,a fost invitat și pentru Consiliul de Securitate de miercuri iar joi el va fi primit la Casa Albă.
Ucraina va prezenta o propunere concretă statelor membre ONU pentru a putea opri mai usor o agresiune, a precizat Volodimir Zelenski pe rețeaua X, fosta Twitter.
Din februarie anul trecut, de când Ucraina este invadată de Rusia, Adunarea Generală a ONU a adoptat o serie de rezoluții pentru a susține Ucraina și integritatea teritorială ori, pentru a cere retragerea rusă.
Dar, după un an și jumătate de război, tot mai multe state, în speciale cele din Sud – instabile alimentar, cer găsirea unei soluții diplomatice.
Sunt conștient că pentru unii este important să găsim o soluție pacifistă, observă președintele Consiliului european, Charles Michel. Dar, adauga el, pentru ca pacea să fie una durabilă, ea trebuie să respecte principiile ONU.
Președintele Braziliei, Lula da Silva se va întâlni miercuri cu liderul de la Kiev, cu Volodimir Zelenski, la New York.
Brazilia nu a impus niciodată sancțiuni financiare Rusiei dar nici nu a furnizat echipamente Ucrainei. Își dorește, în schimb, să fie un mediator în acest conflict, la fel ca și China și Turcia.
În discursul de deschidere, secretarul general al ONU, Antonio Guterres a vorbit despre tensiunile geopolitice care se agravează în timp ce încălzirea de mediu compromite viitorul.
Pentru el, inundațiile de la Derna, din Libia, arată foarte bine starea în care se află planeta noastră, luată pe sus de un torent de inegalități și paralizată în fața mizelor actuale.
Mii de oameni și-au pierdut viața – victime ale unor pandemii, a unor ani de conflict, a unui haos de mediu, victime ale unor lideri care nu au știut să găsească pacea, a adăugat Antonio Guterres.
Cu excepția președintelui Statelor Unite, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate – Franța, Marea Britanie, China, Rusia – nu este prezent la nivel de președinte la această mare întâlnire anuală.
Este și momentul pentru a se discuta cum poate fi îmbunătățită activitatea acestei instituții, des criticată pentru lentoarea sa, în special din cauza dreptului la veto din cadrul Consiliului pentru Securitate.
O reformă a sistemului ONU dar în special a Consiliului de Securitate este, mai mult ca niciodată necesar, este de părere Chloé Maurel, specialistă în Națiunile Unite:
"De foarte multă vreme vorbim de această reformă a ONU. Încă de pe vremea lui Kofi Annan, care, s-a aflat în fruntea ONU timp de 10 ani, între 1997 și 2006. Poate, ar trebui oferită o putere mai mare Adunării Generale a ONU deoarece contează fiecare stat. Consiliul de Securitate ar trebui lărgit. Este nevoie ca cel puțin unul ori două state din Africa să devină membre permanente.
Pe de altă parte, ar trebui limitat, eliminat ori încadrat dreptul de veto iar Franța a propus acest lucru de mai multe ori. De altfel, Franța nu a utilizat veto-ul său de mai bine de 25 de ani. Este un model în acest sens. După mine ar trebui eliminat acest drept de veto. Este un privilegiu pe care îl au cele 5 state membre dar el este anacronic deoarece de el beneficiază cele 5 puteri victorioase ale celui de-al Doilea Război Mondial. Deci, funcționăm în baza unei decizii luate în urmă cu mai bine de 75 de ani. Pur și simplu trebuie să eliminăm această măsură care paralizează ONU și care nu este democratică".
Amintim: Consiliul de Securitate are 5 membri permanenți cu putere de veto: China, Franța, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.
Şi totuși, la ce servește această instituție în 2023?
Chloé Maurel: "ONU este practic instituția în care se regăsesc toate statele planetei. 193 de state se află toate la egalitate, în această instituție. În Adunarea Generală fiecare stat are o voce, indiferent că este un stat bogat ori sărac.
Este adevărat că la ora actuală există tot felul de grupuri – cum este BRICS care a primit 6 noi state, există G20, G77 dar ONU rămâne, totuși, instanța cea mai legitimă deoarece este cea mai universală. Din păcate este deseori paralizată, e drept, de mulți ani, prea lentă de asemenea în a reacționa și pentru că îi lipsește un buget mai amplu.
Bugetul ONU pentru 2023 este de 3,4 miliarde de dolari. Ori, dacă îl comparăm cu bugetul unei mari multinaționale, spre exemplu Amazon are o cifră de afaceri de 127 miliarde de dolari pe primele 3 luni din 2023. Așadar, ONU nu dispune de bugetul necesar pentru a interveni astfel încât, de cele mai multe ori, se limitează la a face rezoluții ori declarații care au, poate, o forță morală dar care nu pot fi puse în practică".