Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Reuniune la vârf Erdogan-Aliev, în contextul noii crize din Nagorno-Karabah

ap23164331571210.jpg

Presedintii turc si azer, Recep Tayyip Erdogan respectiv Ilham Aliev. Baku, Azerbaidjan, 13 iunie 2023.
Presedintii turc si azer, Recep Tayyip Erdogan respectiv Ilham Aliev. Baku, Azerbaidjan, 13 iunie 2023.
Sursa imaginii: 
Turkish Presidency via AP

Luni, preşedinţii turc şi azer, Recep Tayyip Erdogan, respectiv Ilham Aliev, se vor întâlni în enclava azeră Nakhitcevan pentru a aborda chestiunea deschiderii unui coridor terestru între cele două ţări. Discuţiile survin în contextul recentelor tensiuni din jurul regiunii separatiste Nagorno-Karabah.

Enclava azeră Nakhitcevan se află într-un punct strategic, între Armenia şi Iran dar are şi graniţă cu Turcia. În luna iunie, Erdogan şi Aliev, aliaţi şi prieteni, au spus că vor să-şi unească eforturile pentru a deschide un culoar terestru – zis «coridorul Zangezur» - pentru a lega Turcia de principalul teritoriu azer – şi nu doar de enclava Nakhitcevan. Proiectul este vechi şi complex şi presupune o înţelegere şi cu Armenia întrucât respectivul coridor ar urma să treacă prin teritoriul armenesc.

Întâlnirea Erdogan-Aliev intervine în contextul în care armata azeră a lansat zilele trecute un atac contra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, în majoritate populată cu armeni şi care a fost déjà scena unui scurt război recent, în 2020, în urma căruia Azerbaidjanul a recucerit numeroase porţiuni de teritoriu. Liderul de la Ankara şi-a exprimat de mai multe ori, în ultimele zile, sprijinul în favoare forţelor armate de la Baku. După nici 24 de ore de lupte, autorităţile din Nagorno-Karabah, depăşite de puterea de foc azeră, au depus armele şi au acceptat reluarea discuţiilor sub egida Moscovei pentru a reintegra teritoriul separatist în Azerbaidjan.

Unii experţi citaţi de agenţiile de presă internaţionale, estimează că Baku ar putea să profite de avantaj pentru a lansa operaţiuni militare în sudul Armeniei cu scopul de a crea o continuitate teritorială cu enclava Nakhitcevan.

De partea sa, premierul Armeniei Nikol Paşinian a calificat drept «ineficiente» sistemele de securitate şi alianţele actuale ale ţării sale, aluzie la relaţiile pe care le întreţine de multă vreme, mai exact de pe vremea URSS, cu Moscova. Erevan face parte dealtfel din Organizaţia tratatului de securitate colectivă (OTSC), o alianţă militară pusă pe picioare de Rusia şi din care mai fac parte Belarus şi trei foste republici sovietice din Asia centrală, Kazakstan, Kîrghistan şi Tadjikistan. În faţa incapacităţii – sau a lipsei de voinţă - Rusiei de a sprijini Armenia în faţa veleităţilor agresive ale Azerbaidjanului – fostă membră OTSC - Erevanul se îndepărtase treptat de organizaţie, încă dinaintea recentelor ciocniri din Nagorno-Karabah.

Reamintim, Armenia şi Azerbaidjanul, ambele foste republici sovietice, s-au luptat déjà pentru controlul regiunii separatiste în cursul a două războaie, cel din 2020 evocat mai înainte şi altul în anii ’90.

 
Reuniune la vârf Erdogan-Aliev, în contextul noii crize din Nagorno-Karabah