Alegerile senatoriale din Franţa confirmă duelul dreapta-stânga

Rezultatul votului este fără mari surprize, pe măsura unei campanii care a fost extrem de discretă. Dreapta şi centrul dominau camera superioară a parlamentului francez şi lucrurile nu s-au schimbat fundamental în urma scrutinului indirect de duminică. Partidul Republicanii, majoritar în Senat, a obţinut între 143 şi 144 de mandate, faţă de 145 în precedentul Senat.

Noutatea este revenirea extremei drepte în Camera superioară. Reuniunea naţională, partidul lui Marine Le Pen, va avea cel puţin trei senatori.

Singura surpriză – mai bine zis lovitură pentru guvern – este înfrângerea, în Noua Caledonie, a secretarei de stat la cetăţenie, singura membră a guvernului care candida la acest scrutin. Ea a fost învinsă de un disident conservator şi independentist.

Erau chemaţi să voteze circa 79.000 de aşa-zişi mari alegători – deputaţi, senatori, consilieri regionali, departamentali şi muncipali - pentru a reînoi 170 din cele 348 de mandate câte numără Camera superioară a Parlamentului francez. Cei 170 de noi aleşi sau realeşi proveneau din 45 de departamente franceze.

Socialiştii, la fel de previzibil, rămân al doilea cel mai important grup din Senat, confirmând astfel echilibrul dreapta-stânga pe care îl menţine instituţia în ciuda seismelor şi agitaţiilor care au marcat Adunarea naţională franceză, cum se numeşte în Franţa Camera deputaţilor.

Gérard Larcher, inamovibilul preşedinte al Senatului francez, în vârstă de 74 de ani, concura pentru un al 6-lea mandat. Învingător, el va fi probabil reales fără probleme şi în postul suprem al Camerei superioare. Altfel spus, al treilea om din stat în ordine protocolară – după preşedintele Republicii şi prim-ministrul ţării - dar, mai ales, cel care-l înlocuieşte, la nevoie, pe şeful statului.