Măsuri împotriva hărțuirii școlare, prioritate absolută pentru guvernul de la Paris. Aproape un milion de elevi hărțuiți în ultimii 3 ani

Principiul de la care se pleacă este susținut de o ''filosofie clară'', a explicat ministrul Educației, Gabriel Attal, și anume ''prevenirea 100%, detectarea 100% și reacția 100%''. De altfel, ministrul Educației a anunțat măsuri ''electroșoc la toate nivelurile'' după ultimul caz care a impresionat întreaga Franță.

Setul de măsuri se referă, printre altele, la comisii care să se ocupe de fenomenul hărțuirii la nivelul rectoratelor, confiscarea laptopului în cazuri grave sau a telefonului mobil, cursuri de empatie, creșterea rolului autorității parentale în ceea ce privește accesul la rețelele sociale. Autoritățile se gândesc și la chestionare de autoevaluare, prin care elevii, cât mai discret posibil, să poată semnala acte de hărțuire sau chiar posibilitatea de excludere a elevului hărțuitor din instituția de învățământ.

Lindsay, 13 ani, Nicolas, un adolescent din Poissy, iar lista poate fi completată și cu alte nume. Vieți care au fost întrerupte brusc, prin gesturi extreme, după luni de suferință din cauza hărțuirii. Statisticile sunt greu de acceptat: în ultimii trei ani, în Franța, aproape un milion de copii au fost victimele acestui flagel.

RFI a reunit câteva mărturii ale unor tineri care la vârsta școlară au trecut prin evenimente de hărțuire. Ei povestesc ce li s-a întâmplat, ce au făcut părinții și cum au reacționat cadrele didactice. În prezent, sunt implicați în explicarea și prevenirea acestui fenomen.

Elian Potier a fost unul dintre elevii hărțuiți. Acum are 21 de ani. A fondat Asociația ''Hărțuirea, o urgență''. Merge în toată Franța pentru a sensibiliza tinerii în fața hărțuirii. ''Mi-am asumat foarte devreme homosexualitatea. Acest lucru nu a însemnat nicio problemă în familie, nu vedeam de ce ar fi fost o problemă pentru colegii mei de clasă, mi-am asumat acest lucru la 15-16 ani, iar orientarea mea sexuală era în raport direct cu sexul. Erau propuneri cu caracter sexual'', spune tânărul la microfonul RFI.

Mărturia lui Elian merge mai departe. El atrage atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă hărțuirea prin intermediul rețelelor sociale. ''Când ieșiți din instituție, sunteți în continuare hărțuiți prin intermediul rețelelor sociale, unde citiți insulte la adresa voastră, vedeți fotografii de-ale voastre care sunt deseori modificate, vedeți caricaturi în care se râde de voi. Asta poate ucide și merge în același sens cu hărțuirea școlară''. Elian crede că ar fi o idee bună dacă un judecător va avea dreptul de a confisca, în cazuri grave, telefonul unui hărțuitor.

Ministrul francez al Educației și Tineretului, Gabriel Attal însoțit de Carole Grandjean, ministrul Educației și Formării Profesionale la o conferință de presă, 6 septembrie 2023, după sinuciderea unui adolescent dintr-un liceu din Poissy

Sursa imaginii: 

AFP - GEOFFROY VAN DER HASSELT

O altă mărturie, la fel de cutremurătoare, Anne-Liz Deba, 21 de ani, a fost hărțuită pe tot parcursul școlii. Se consideră o supraviețuitoare iar acum încearcă să ajute și alte victime să-și reconstruiască viața.  Ea spune la RFI: ''Am început să fiu hărțuită la 11 ani din cauza notelor mele.  Îmi spuneau: “Esti o intelectuală, vei avea din nou nota 18 din 20 (în sistemul francez) iar după câteva luni au început să se refere la fizicul meu. Îmi spuneau:''Esti grasă!'', insulte din partea colegilor mei de clasă''. ''Am început să am tulburări de comportament alimentar iar asta se traduce prin faptul că mâncam enorm, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu mai mâncam pentru că mă simțeam foarte grasă'', mai spune Anne-Liz. 

Eleva de atunci și mama sa au depus plângere la comisariat, fără niciun rezultat. Au cerut mutarea într-o altă școală, tot fără rezultat. Acum, după ce a reușit să treacă peste această traumă, dă o mână de ajutor în lupta împotriva hărțuirii școlare, plecând de la experiența prin care a trecut. ''Când suntem victimele hărțuirii avem nevoie să putem vorbi. Uneori nu putem vorbi acasă și am vrea să ne putem confesa la școală, dar suntem într-o lipsă nefericită de psihologi, de asistenți școlari și asta este foarte grav pentru că dacă vrem să ajutăm copiii, acestea sunt meseriile în care ar trebui să se recruteze personal. Guvernul trebuie să pună la dispoziție mijloacele necesare, adică să crească salariile și să revalorizeze aceste profesii'', mai spune Anne-Liz.

În Franța, din 2022 există o lege care pedepsește hărțuirea școlară. Până acum, patru elevi au fost condamnați.