
Special Paris
La fel ca în cazul crimei organizate, rețele ruse păcălesc sancțiunile europene
Armata rusa utilizeaza componentele electronice din electrocasnicele europene pentru a-si construi ori repara dronele utilizate pe frontul din Ucraina.

Europenii caută să fie mai eficienți în ceea ce privește Rusia, după ce a adoptat deja 11 pachete de sancțiuni din februarie 2022 și a privat, astfel, Moscova de un venit estimat la 400 de miliarde de euro.
Uniunea Europeană s-a dotat chiar și cu un trimis special pentru sancțiuni, diplomatul irlandez David O’Sullivan, specialist în comerț, care trebuie să vadă în teren care sunt circuitele prin care Rusia încearcă să fenteze sancțiunile Occidentului.
David O’Sullivan se bazează pe o echipă formată din câteva zeci de persoane care lucrează la foc continuu. Același lucru îl face în Statele Unite James O’Brien, secretar adjunct de Stat în cadrul Departamentului american de Stat. Acesta, în schimb, are la dispoziție o echipă formată din 700 de oameni.
Un înalt funcționar european recunoaște, pentru Le Figaro, că Rusia a reușit să atenueze impactul sancțiunilor și explică: la nivel european se tot închid sursele de venit pentru a se limita capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul din Ucraina. Dar, la fel cum se întâmplă în cazul luptei duse împotriva drogurilor ori a crimei organizate, când este nevoie de bani, rețelele se mobilizează.
Primul partener comercial al Rusiei, până să invadeze Ucraina, era Uniunea Europeană. Iar la ora actuală, circa 55% din exporturi și 60% din importurile Rusiei din Europa, se află blocate de sancțiuni. 7.500 de produse sunt practic interzise de la comercializare. Așadar mai există o marjă de mișcare iar în plus, unele produse sunt comercializate, chiar dacă se află sub sancțiuni.
Este cazul a numeroase produse electronice, în principiu ele nu sunt militare. Dar, în cele din urmă ele se vor regăsi în arsenalul armatei ruse din Ucraina.
Iar aici vorbim de diverse mici circuite integrate, cipuri ori micile unități de stocare a memoriei dar și alte unități optice.
State precum Armenia, Georgia, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Emiratele Arabe Unite, Turcia ori Serbia au devenit intermediari. Din aceste state, articole cheie sunt reexportate către Moscova.
Explicăm: în 2022, exporturile de mașini europene spre Rusia au scăzut cu 80%. Dar, în același an, au crescut exporturile de vehicule europene spre Kazahstan, cu 268%.
În plus, produse precum mașini de spălat, calculatoare ori imprimante au servit armatei ruse pentru a se aproviziona cu micile părți electronice care se regăsesc acum în dronele ori în radarele utizate pe frontul din Ucraina, scrie Le Figaro.
Iar unele guverne închid ochii mai mult decât altele aceste exporturi, explică pentru publicația franceză, aceeași sursă europeană.
Armenia a adoptat o legislație care interzice reexportarea a 45 de tehnologii militare.
Serbia și Turcia, candidate pentru a adera la Uniunea Europeană, se află sub presiune.
În mod normal, statele din blocul comunitar trebuie să se asigure că pun în practică sancțiunile industriale și economice. Unele, cum este cazul Ungariei și Bulgariei, nu sunt tocmai cele mai conștiincioase.
În mod normal, Uniunea Europeană poate viza societăți aflate în state terțe și care ajută diverse state comunitare să ocolească sancțiunile Occidentale. 7 societăți iraniene și 3 chineze cu sediul la Hong Kong, care funcționează cu un capital rus, au fost deja sancționate.
De partea sa, Kievul a publicat o listă cu societăți acuzate că sponsorizează războiul Rusiei.
În ceea ce privește petrolul, chiar dacă există restricții de un an, Moscova reușește să exporte, în continuare. Le Figaro scrie că actele de încărcare a navelor sunt falsificate pentru a afișa un preț mai mic față de plafonul stabilit de Europa iar ulterior sunt imputate, spre exemplu, taxe de transport pentru recuperarea sumelor.
Se cunoaște: europenii cumpără produse rafinate din India, spre exemplu, dar care provin tot din brutul rusesc. "Nu cumpărăm petrol rusesc în Uniunea Europeană dar cumpărăm din alte părți benzină realizată din petrolul rusesc", afirma în luna mai Josep Borrell, șeful diplomației europene. Practic, Europa își fentează propriile sancțiuni, recunoaștea responsabilul și cerea statelor membre să evite să o mai facă, deoarece este redus impactul sancțiunilor. Totuși, Rusia nu va putea să le evite la nesfârșit. Ideea europeană este de a diminua capacitatea industrială a Rusiei și de a-i reduce sursele de venit pentru a nu mai avea cu ce să își finanțeze armata. Economia rusă există în continuare grație efortului de război, care reprezintă undeva între 6 și 10% din Produsul Intern Brut.