Egipt: cooperare mai strînsǎ cu Rusia pe fond de "rǎcealǎ" cu Statele Unite

Abdel Fattah al-Sissi a devenit, dupǎ ce i-a îndepǎrtat de la putere pe Fraţii musulmani, "noua icoanǎ naţionalistǎ" a Egiptului, spun specialiştii. Popularitatea sa este de altfel realǎ în ţara faraonilor, dar existǎ pericolul ca mareşalul sǎ încerce el însuşi sǎ joace acest rol. De altfel în jurul sǎu se dezvoltǎ deja un cult al personalitǎţii, iar partizanii sǎi îl comparǎ deja cu Gamal Abdel Nasser devenit în anii 60 campionul panarabismului şi promotor al doctrinei ţǎrilor nealiniate.

Pe 28 ianuarie armata "la rugat" pe mareşalul Sissi sǎ rǎspundǎ dorinţei populare şi sǎ candideze la funcţia de preşedinte. In faţa unei astfel de solicitǎri în mod normal şeful armatei ar trebui sǎ spunǎ  "da", opţiune spre care îl împinge în prezent Vladimir Putin. "Stabilitatea situaţiei din întregul Orient Mijlociu depinde în mare parte de stabilitatea Egiptului" - iatǎ o altǎ declaraţie a liderului de la Kremlin, împǎrtǎşitǎ de altfel de mulţi observatori.

Incepe sǎ devinǎ evident cǎ în aceastǎ regiune nu democraţia este acum o prioritate, ci stabilitatea, mai ales în condiţiile în care rǎzboiul din Siria tinde sǎ-şi exporte unda de şoc. Primǎva arabǎ, izbucnitǎ în Tunisia, a început ca o imensǎ dorinţǎ de schimbare şi de adoptare a modelului occidental al statului de drept. Evenimentele de pe teren au demonstrat însǎ cǎ numai Tunisia era destul de pregǎtitǎ pentru a adopta democraţia fǎrǎ violenţǎ, pe un fond politic cultural pre-existent, favorabil tranziţiei paşnice spre democraţie.

Vizita la Moscova a mareşalului Sissi este pusǎ sub semnul accelerǎrii "cooperǎrii militare şi militaro-tehnice" dintre cele douǎ ţǎri, dupǎ cum declarǎ ministrul rus de externe Serghei Lavrov. In traducere liberǎ, aceasta înseamnǎ cǎ Egiptul va cumpǎra masiv arme ruseşti. Agenţia France Presse aratǎ cǎ Rusia va livra Egiptului sisteme de apǎrare antiaerianǎ, şi probabil avioane şi elicoptere, pentru un contract de 2 miliarde de dolari.

Aceastǎ "încǎlzire" a relaţiilor cu Rusia are loc într-un moment în care Egiptul nu mai este, în regiune, partenerul privilegiat al Statelor Unite. Dupǎ ce Egiptul a fǎcut pace cu Israelul, în 1979, Statele Unite au început sǎ furnizeze ajutoare importante, în special armatei egiptene. Washingtonul nu a apreciat însǎ modul în care militarii l-au debarcat de la putere pe preşedintele Morsi, care fusese ales în mod democratic, în ciuda faptului cǎ şi acesta încerca sǎ impunǎ o ireversibilǎ instalare a Fraţilor Musulmani în toate posturile cheie ale ţǎrii.