Situaţia din Libia pe agenda urgenţelor în 2015

De la cǎderea lui Muammar Gaddafi, în 2011, Libia este confruntatǎ cu haosul şi cu violenţa. Zecile de miliţii formate la ora insurecţiei anti-Gaddafi au scǎpat de sub orice control iar armata şi poliţia sunt aproape invizibile în aceastǎ ţarǎ. Mai multe ţǎri africane din zona Sahelului (Ciad, Mali, Mauritania, Burkina Fasso şi Niger) se simt ameninţate de degradarea situaţiei din Libia şi cer o intervenţie internaţionalǎ.

Ministrul francez al apǎrǎrii, Jean-Yves Le Drian, care şi-a petrecut Anul Nou printre soldaţii francezi staţionaţi în Africa, a lansat şi el un apel cǎtre comunitatea internaţionalǎ pentru a nu lǎsa ca jihadismul sǎ se implanteze în Libia. El a subliniat cǎ un grav pericol apasǎ, din cauza bazelor teroriste care se dezvoltǎ în Libia, atît asupra ţǎrilor din jur cît şi asupra Europei.

Dispariţia lui Muammar Gaddafi a mai însemnat şi proliferarea traficului de persoane, mai precis a reţelelor clandestine care încaseazǎ sute de mii de dolari promiţîndu-le candidaţilor la emigrare cǎ vor ajunge în ţǎrile occidentale. O parte din dramele care au loc în Mediterana, unde vase întregi cu emigranţi sunt abandonate de echipajele iniţiale, îşi au sursa atît în rǎboaiele din Siria şi din Irak, cît şi în incapacitatea Libiei de a-şi controla frontierele.

In prezent Libia este "condusǎ" de douǎ parlamente şi de douǎ guverne rivale, unul apropiat de islamişti iar altul recunoscut de comunitatea internaţionalǎ.

Rǎpirea, recent, în centrul Libiei, a 20 de egipteni de religie creştinǎ a readus în actualitate situaţia explozivǎ din aceastǎ ţarǎ care va rǎmîne una din marile preocupǎri ale comunitǎţii internaţionale în acest an 2015.