Noua Filarmonicǎ de la Paris, un edificiu cultural excepţional

Un "Centru Pompidou al muzicii", aşa începe sǎ fie numitǎ de jurnalişti noua instituţie culturalǎ de la Paris. Edificiul este cu totul şi cu totul deosebit, un fel de sculpturǎ giganticǎ acoperitǎ cu 340 000 de pǎsǎri metalice. Vizitatorii se vor putea plimba de altfel pe acoperişul clǎdirii pentru a admira Parisul şi întregul parc La Villette. 500 de muzicieni care fac sǎ funcţioneze douǎ orchestre vor "locui" în aceastǎ casǎ a muzicii. Ea dispune de şase sǎli de repetiţii, de zece studiouri de înregistrare, de un spaţiu expoziţional, de numeroase alte spaţii destinate atelierelor pedagogice, de o cafenea, de un restaurant şi de cîteva baruri.

Proiectul a fost lansat în 2006 de primǎria Parisului dar cu ajutorul statului şi a costat 386 de milioane de euro, deşi bugetul iniţial era de numai 200 de milioane de euro. Bugetul anual de funcţionare a instituţiei este de 30 de milioane de euro.

La Paris, dacǎ facem excepţie de Opera Bastilia inauguratǎ în 1989, nu s-a mai construit o salǎ de concerte din 1927, cînd a fost deschisǎ publicului sala Playel. Parisul nu se ridica, în materie de de dotare muzicalǎ, la nivelul Londrei, Romei sau al Berlinului, spun specialiştii. Chiar şi Statele Unite, anumite ţǎri din Asia precum şi anumite ţǎri din Golful Persic dispuneau de spaţii mai interesante şi mai impunǎtoare.

In prezent însǎ Parisul se poate lǎuda cu un dublu succes: noua Filarmonicǎ va atrage un imens public atît la concerte cît şi ca o curiozitate arhitecturalǎ. La vîrsta de 69 de ani, arhitectul Jean Nouvel are în spatele sǎu o carierǎ internaţionalǎ strǎlucitǎ, deşi în cazul Filarmonicii de la Paris i s-a reproşat cǎ a optat pentru dimensiuni faraonice şi mai ales cǎ a depǎşit bugetul. Marea salǎ de concerte capabilǎ sǎ primeascǎ 2400 de persoane s-ar pǎrea cǎ va fi însǎ una dintre cele mai bune din lume, cu o acusticǎ perfectǎ.