Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Premierul francez: "Je suis Charlie" nu este singurul rǎspuns al Franţei dupǎ atentate

images.jpg

Manuel Valls, credit foto: france24

Dupǎ douǎ sǎptǎmîni de la atentatul comis în redacţia revistei satirice Charlie Hebdo, Franţa continuǎ sǎ-şi punǎ întrebǎri în legǎturǎ cu fenomenul jihadismului şi mai ales cum a fost posibil ca tineri nǎscuţi pe teritoriul Hexagonului sǎ ajungǎ la radicalizarea islamistǎ şi la terorism. O dezbatere fǎrǎ precedent a avut loc în tot acest timp pe marginea multiplelor "probleme" de ordin social, cultural şi economic care s-au agravat în Franţa. Iar unele concluzii au un aspect autocritic de naturǎ sǎ surprindǎ.

Este cazul cu afirmaţia fǎcutǎ de premierul Manuel Valls care denunţǎ existenţa unui "apartheid teritorial, social şi etnic" în Franţa. Rareori un prim ministru francez a recurs la cuvinte cu accente atît de critice. Adresîndu-se, marţi 20 ianuarie, profesioniştilor şi salariaţilor din domeniul presei, în contextul tradiţionalelor alocuţiuni de început de an, Manuel Valls s-a arǎtat pe cît de lucid pe atît de combativ. Lucid  în sensul cǎ nu a încercat sǎ se ascundǎ în spatele "limbii le lemn" sau al prudenţei impusǎ de "gîndirea politicǎ corectǎ". El pare sǎ fi renunţat chiar la conceptul de "integrare", dat fiind cǎ de mulţi ani mecanismul integrǎrii dǎ semne de blocare. Pentru Manuel Valls prima urgenţǎ este mai degrabǎ aceea de a-i transforma pe tinerii provenind din imigraţie în buni "cetǎţeni".

Iatǎ analiza primului ministru:

"Da, în aceste zile au fost des subliniate relele care devorǎ ţara noastrǎ. La acestea trebuie sǎ adǎugǎm toate fracturile, tensiunile care mocnesc de prea mult timp şi de care vorbim numai din cînd în cînd. Revoltele din 2005… Cine îşi aminteşte azi de ele, şi totuşi stigmatele lor sunt mereu prezente. Ghetourile despre care vorbeam încǎ din 2005, mizeria socialǎ la care se adaugǎ discriminǎrile cotidiene pentru cei care nu au un bun nume de familie, culoarea de piele care "trebuie", sau pur şi simplu atunci cînd eşti femeie. Nu încerc în nici un caz sǎ caut cea mai micǎ scuzǎ, dar trebuie sǎ privim realitatea din ţara noastrǎ".

Sunt deci cuvintele primului ministru Manuel Valls care se aratǎ lucid şi cînd spune cǎ va fi nevoie de o generaţie pentru gǎsirea unor soluţii, pentru ca inegalitǎţile sǎ disparǎ treptat şi tinerii aflaţi astǎzi în "rupturǎ" faţǎ de societate sǎ se simtǎ din nou francezi.
El se aratǎ combativ prin mǎsurile anunţate în materie de educaţie, combatere a şomajului, luptǎ împotriva inegalitǎţilor. Si tot el a pronunţat aceastǎ frazǎ: "In contextul actual Je suis Charlie (Sunt Charlie) nu poate fi singurul mesaj al Franţei". Sloganul este emblematic, fǎrǎ îndoialǎ, dar Franţa mai apǎrǎ, a spus Valls, pe lîngǎ valorile legate de libertatea de expresie, şi altele: "pacea, respectul faţǎ de convingerile fiecǎruia, dialogul între religii". 

Concomitent Uniunea Europeanǎ şi comunitatea internaţionalǎ încearcǎ sǎ-şi coordoneze eforturile pentru a neutraliza virusul terorismului. Reuniţi ieri la Bruxelles, miniştrii de externe ai Uniunii europene au decis sǎ asocieze Turcia şi ţǎrile arabe în lupta împotriva terorismului. Joi 22 ianuarie va avea loc la Londra o reuniune, la nivel de miniştri de externe, a ţǎrilor din coaliţia care luptǎ împotriva Organizaţiei Statul islamic. De notat însǎ cǎ lupta împotriva terorismului se duce pe mai multe fronturi, dintre care unul este Internetul.

Iar subiectul a fost abordat şi în oraşul Lille care gǎzduieşte, marţi 20 şi miercuri 21 ianuarie, cel de-al 7-lea Forum Internaţional privind cyber-securitatea. Ministrul francez de interne Bernard Cazeneuve şi omologul sǎu german Thomas de Maizière au rostit alocuţiuni cu aceastǎ ocazie şi s-au angajat la o mai bunǎ cooperare pentru combaterea îndoctrinǎrii jihadiste prin intermediul Internetului. Agenţia France Presse aratǎ, în context, cǎ de la atentatul comis împotriva redacţiei revistei Charlie Hebdo, au fost recenzate alte 1300 de atacuri islamiste împotriva unor site-uri internet, precum şi 25 000 de mesaje pline de urǎ faţǎ de Occident şi de sprijin faţǎ de atentate.

Intr-o analizǎ publicatǎ în cotidianul Le Figaro, analistul Renaud Girard enumerǎ mai multe atuuri de care dispun jihadiştii. In primul rînd, vaste teritorii luate sub control în Irak, Siria, Libia, Somalia, Nigeria, Afganistan, Pakistan precum şi în alte ţǎri unde statul este fragil. In al doilea rînd, jihadiştii au numeroşi simpatizanţi în rîndurile comunitǎţii musulmane instalatǎ în Europa dupǎ decolonizare. Un al treilea atuu al jihadiştilor, foarte important - un moral de "oţel", fiind gata sǎ recurgǎ la operaţiuni de kamikaze oriunde şi oricînd. Un al patrulea atuu: banii, care vin de la monarhiile petroliere din Golful Persic. Un al cincilea atuu al jihadismului este, dupǎ opinia analistului francez, faptul cǎ Occidentul este mereu "trǎdat" de unii aliaţi, în prezent cazul cel mai flagrant fiind Turcia. Renaud Girard considerǎ cǎ "Frǎţia musulmanǎ" a lui Recep Tayyip Erdogan ajutǎ în mod clandestin Organizaţia Statul islamic. Un al şaselea atuu ar fi competiţia care a apǎrut între vechea gardǎ teroristǎ, cea pe care o numim Al Qaida, şi noua gardǎ jihadistǎ: un fel de competiţie în interiorul aceleiaşi familii unde fiecare se aratǎ mai combativ şi mai imaginativ decît celǎlalt.

Pentru Renaud Girard este clar, avem de-a face cu un rǎzboi mondial între lumea liberǎ şi islamul radical, şi nici un continent nu scapǎ acestei înfruntǎri.