Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mǎsuri anti-teroriste excepţionale în Franţa

interpellation_0.jpg

credit foto: rfi.fr

In Franţa premierul Manuel Valls anunţǎ noi mǎsuri în vederea combaterii terorismului. Sunt deblocate fonduri importante şi vor fi pregǎtite noi cadre prentru misiuni specifice în acest contex întrucît ameninţarea teroristǎ riscǎ sǎ fie durabilǎ. In paralel, executivul francez înţelege sǎ acţioneze şi pe alte planuri, cum ar fi educaţia sau reamenajarea unor cartiere defavorizate, întrucît lecţiile care se impun dupǎ atacurile din Franţa sunt multiple. 

In total cam 735 de milioane de euro vor fi cheltuiţi, în urmǎtorii trei ani, pentru amelioarea dispozitivului de luptǎ anti-teroristǎ. In jur de 2600 de posturi vor fi create, dintre care 1400 în cadrul ministerului de interne, 950 în cadrul justiţiei şi 250 în cadrul ministerului apǎrǎrii.

Vor fi luate mǎsuri pentru o mai bunǎ protejare a poliţiştilor. Ei vor fi însǎ mai bine echipaţi şi vor fi dotaţi cu noi vechicule. Toatǎ lumea are în minte imaginile difuzate pe 7 ianuarie cînd teroriştii, ieşind din redacţia revistei Charlie Hebdo, au obligat practic o maşinǎ a poliţiei sǎ se retragǎ pentru cǎ erau mai bine înarmaţi decît poliţiştii francezi. Aceştia din urmǎ vor primi de altfel arme mai performante.

Si în domeniul culegerii de informaţii şi al supravegherii suspecţilor vor interveni schimbǎri. Agenţia France Presse precizeazǎ într-o depeşǎ cǎ, în prezent, cam 3000 de persoane suspectate de contacte cu reţelele teroriste trebuie supravegheate în Franţa. Cam 1300 de persoane sunt implicate în filierele jihadiste strǎine, care recruteazǎ tieneri pentru a-i trimite în Siria sau Irak. In jur de o mie de persoane practicǎ însǎ un altfel de "jihad", prin intermediul Internetului, sau mai bine spus în sfera "cyber-jihadistǎ francofonǎ". O nouǎ lege privind informaţiile va fi prezentatǎ Parlamentului în viitorul imediat, probabil în luna martie. Iar ministra educaţiei a pregǎtit un set de mǎsuri astfel încît valorile republicii sǎ fie mai bine predate în şcoli.

Executivul francez a mai decis sǎ examineze propunerea, venitǎ din tabǎra dreptei, în virtutea cǎreia jihadiştii francezi ar urma sǎ fie declaraţi "nedemni de a pǎstra cetǎţenia francezǎ". O comisie specialǎ a fost însǎrcinatǎ sǎ analizeze, în prealabil, conformitatea acestui tip de sancţiune cu legile fundamentale ale Republicii franceze, întrucît practic nimeni în Franţa, deocamdatǎ, nu poate fi privat de cetǎţenie. Putem spune deci cǎ într-un context excepţional Franţa ia mǎsuri excepţionale. Dupǎ cum aratǎ un editorialist în cotidianul Le Figaro, în prezent "inamicul" a fost desemnat, acum urmeazǎ "eradicarea" sa. Acesta este de altfel şi mesajul francezilor care au manifestat în numǎr de 4 milioane, duminicǎ 11 ianuarie: dincolo de sloganul "je suis Charlie" trebuie auzitǎ dorinţa acestora ca statul sǎ asigure securitatea.

Tot în acelaşi context se mai vehiculeazǎ în Franţa ideea reintroducerii serviciului militar obligatoriu. Unii lideri politici considerǎ cǎ el reprezenta şi un fel de "şcoalǎ republicanǎ", tinerii învǎţau în felul acesta ce este naţiunea francezǎ.

Timp de aproape o sutǎ de ani aceastǎ "şcoalǎ" a funcţionat destul de bine în Franţa, mai precis între 1905 şi 1997. Iniţial tinerii erau înrolaţi pentru doi ani, apoi, din 1971, serviciul militar obligatoriu a fost redus la un an. In 1997 însǎ preşedintele Jacques Chirac a decis sǎ suprime acest "impozit de timp" oferit de tinerii francezi, într-un context în care cam peste tot în Europa occidentalǎ sistemul începuse sǎ fie considerat "depǎşit". Statele moderne voiau o armatǎ modernǎ, formatǎ din profesionişti. 

Unii deputaţi francezi, de stînga şi de dreapta, regretǎ acum aceastǎ decizie. "Pentru unii tineri, apartenenţa la naţiunea francezǎ nu înseamnǎ nimic", spune, de exemplu, deputatul Xavier Bertrand. Ori, serviciul militar însemna o experienţǎ unicǎ, de abolire a apartenenţelor politice, religioase şi sociale. Ministrul muncii, François Rebsamen considerǎ cǎ serviciul militar era un element important pentru consolidarea unitǎţii naţiunii. Si este dat ca exemplu Austria, unde anual 22 000 de tineri efectueazǎ un serviciu militar de 6 luni, iar cei care îl refuzǎ, cam 14 000 de tineri, sunt obligaţi sǎ efectueze un serviciu civic.

Revenind însǎ la Franţa, unii lideri se întreabǎ dacǎ nu este acum prea tîrziu pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Ministrul apǎrǎrii, Jean-Yves le Drian, a confirmat prezenţa mai multor foşti militari francezi în rîndurile jihadiştilor din Irak şi Siria. Practic ei şi-au pus competenţele cîştigate în rîndurile armatei franceze în slujba unei ideologii care vrea sǎ distrugǎ Occidentul şi Franţa. Ei nu sunt mulţi, aceşti indivizi, de ordinul zecilor, dar rǎmîne acest semn de întrebare: oare nu existǎ riscul ca reintroducerea serviciului militar obligatoriu sǎ-i ajute pe unii tineri care sunt deja îndoctrinaţi sǎ se formeze militar pe teritoriul Franţei pentru obiective contrare intereselor naţiunii franceze?