Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Yemen: spectrul unei lovituri de stat militare şi al extinderii jihadismului

Rǎzboiul împotriva terorismului riscǎ sǎ fie lung şi sǎ marcheze o bunǎ parte acestui secol. Numeroşi specialişti afirmǎ acest lucru, luînd ca reper atentatele de pe 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Ori, de atunci, zonele destabilizate de jihadism s-au extins, în ciuda intervenţiilor occidentale din Afganistan, Irak sau Libia. Un stat extrem de fragil, în acest moment, este Yemen, iar comunitatea internaţionalǎ urmǎreşte cu nelinişte evoluţia situaţiei din capitala ţǎrii, Sanaa, unde miliţiile şiite sunt pe cale sǎ ia puterea.

 

Situat la capǎtul de sud-vest al Peninsulei arabice, statul Yemen numǎrǎ 25 de milioane de locuitori dintre care 55 la sutǎ sunt suniţi şi 45 la sutǎ şiiţi. Yemenul are graniţǎ comunǎ cu Arabia Sauditǎ şi cu sultanatul Oman, şi a fost condus cu o mînǎ de fier timp de 33 de ani de preşedintele Ali Abdallah Saleh. In 2012 el a fost însǎ constrîns sǎ plece de la putere, fiind înlocuit cu Abd Rabbo Mansour Hadi, pe care ONU şi comunitatea internaţionalǎ îl considerǎ drept singura autoritate legitimǎ a ţǎrii.

O ţarǎ pe care americanii şi occidentalii în general o considerǎ aliata lor în lupta împotriva jihadismului. Ceea ce nu i-a împiedicat pe fraţii Kouachi, cei care au comis atentatele de pe 7 ianuarie în Franţa, sǎ se ducǎ în 2011 în Yemen pentru a fi formaţi la şcoala jihadismului. Filiala din Peninsula Arabicǎ a organizaţiei teroriste Al Qaida este consideratǎ ca fiind una dintre cele mai periculoase, iar destabilizarea statului ar putea avea consecinţe grave în acest moment, altfel spus ar putea întǎri bazele jihadismului în Yemen.

Puterea centralǎ este de fapt confruntatǎ cu o insurecţie şiitǎ pornitǎ din nordul ţǎrii care acuzǎ guvernul de corupţie. Ofensiva ei spre capitalǎ echivaleazǎ de fapt cu o loviturǎ de stat lentǎ, probabil sprijinitǎ de Iran (care şi el este şiit), precum şi de reţelele rǎmase fidele fostului preşedinte Saleh.

Cum se întîmplǎ de obicei în lumea arabo-musulmanǎ, lucrurile sunt însǎ mult mai complicate. Siiţi s-au revoltat, printre altele, în urma unui proiect de reorganizare administrativǎ a ţǎrii care îi priva de ieşirea la mare. In fruntea miliţiilor şiite se aflǎ un tînǎr rebel pe nume Abdel Malek al-Houthi iar declaraţiile sale sunt deocamdatǎ destul de vagi. Coşmarul occidentalilor este izbucnirea unui rǎzboi civil în aceastǎ ţarǎ ceea ce ar permite jihadiştilor sǎ deschidǎ un nou front terestru cu consecinţe greu de prevǎzut, dar care nu pot fi decît dezastruoase.