Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Virgil Tǎnase : Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (48)

urs_karpatz__ext.jpg

formaţia Urs Karpatz, credit foto: urskarpatz.com

Urs Karpatz. Sunt ţiganii români pe cale de a-şi pierde elemente ale identitǎţii lor?  Scriitorul Virgil Tǎnase abordeazǎ acest subiect pornind pe urmele muzicii tradiţioanele ţigǎneşti, iar în acest context cuvîntul "ţigan" are o viritabilǎ notǎ de nobleţe.

Les Tsiganes roumains ont, comme les autres habitants de ce pays merveilleux, beaucoup de défauts dar şi, aidoma celorlalţi locuitori ai acestei ţări minunate, o sumedenie de calităţi dintre care îndeosebi una : un sens de la musique qui permet à certains d’entre eux de nous émouvoir jusqu’aux larmes dans un premier temps et, dans un deuxième, să ne uimească cu o virtuozitate care depăşeşte înţelegerea minţii noastre, o virtuozitate tout aussi extraordinaire, dar cu bătaie mai lungă, que celle de l’acrobate qui s’appuyant sur une seule main et la tête en bas tient en équilibre sur une baguette serrée entre les dents une pyramide de 150 verres en cristal.

Ces Roumains tsiganes dont j’aimerais bien faire savoir qu’ils sont mes concitoyens et qui parlent mieux de leur destin dans le pays dont ils sont originaires decât cei cu urechea spartă care chinuesc prin metroul parizian scripca sau acordeonul, sau decât alţii, care, tot în metrou, exercită meserii mai puţin nobile… ! Aceşti români ţigani despre care vreau să vă vorbesc azi îşi pierd, din păcate, spre marele meu regret, identitatea lor românească ascunsă în spatele unui titlu generic : Urs Karpatz.

Pe la mijocul anilor 80, directorul teatrului unde lucram îmi prezintă un prieten care vrea să mă cunoască. Dimitrii era ţigan francez, de profesie ursar : à la recherche de  l’identité tzigane, il s’était retrouvé en Serbie et avait sauvé de la noyade le fils d’un montreur d’ours. Ca să-l răsplătească, acesta-i dăruise ce-avea el mai drag, un pui de urs. O vreme Dimitrii, qui voulait ressusciter dans l’Hexagone un métier traditionnel de ses ancêtres, promenait sur toutes les routes de France et de Navarre ses deux ours care, când mâncam, puneau mai întâi pe masă o labă rătăcită, apoi pe-a doua, prelingându-se după aceea pisiceşte spre farfuria din care, la momentul oportun, dacă nu-i ocăra stăpânul, furau o ciozvârtă de ce se nimerea.

Dimitrii voulait me voir pour lui faciliter un voyage en Roumanie : il avait entendu dire qu’il y avait là des musiciens fabuleux et il avait, lui, l’intention de continuer la recherche de ses racines par la musique. N-a putut să-şi ducă la împlinire proiectul decât după 1989 şi astfel a luat naştere, în 1993, la iniţiativa şi sub conducerea lui Dimitrii, care şi-a recrutat instrumentiştii din România, formaţia Urs Karpatz. Ils se sont imposés dès leur première apparition au festival de Saint-Raphaël. Succesul a fost confirmat de mai multe serii de concerte în câteva din marile săli pariziene : l’Européen, le Bataclan, le Trianon – şi am fost încântat când, în virtutea prieteniei care ne leagă, Dimitrii mi-a cerut câteva sugestii vrând să treacă de concert la spectacol : une présence sur scène dont l’ambition était d’aller au-delà de la musique pour retracer l’histoire d’un peuple, expliquer, en enrichissant la musique par le jeu, une civilisation care face şi ea parte din patrimioniul european. Titlurile câtorva CD-uri ale formaţiei Urs Karpatz sunt semnificative : „Itinerar ţigan”, „Drumuri şi rădăcini”, „Întoarcerea la obârşii”. Le Prix Romanes décerné en 2001 récompensait bien davantage qu’une musique !

Mi s-a-ntâmplat în multe rânduri să ascult fie în sălile de concert, fie la repetiţii formaţia de instrumentişti români prin care Dimitrii vrea să regăsească adevărata muzică a poporului ţigan care se slujeşte de muzicile popoarelor întâlnite pe drum ca să dea formă unei sensibilităţi aparte, proprii, identitare. Emerveillé chaque fois, comme les centaines de spectateurs de France et d’ailleurs dont, a la fin de chaque morceau, les applaudissements faisaient exploser la salle ! émerveillé par la technique phénoménale de ces quelques musiciens qui viennent de Roumanie şi care fac din vioară cântec de pasăre măiastră, din ţambal ploaie de zurgălăi, din frunza lipită-n cerul gurii tânguit de fată mare şi din broancă trăsnet după care să danseze zeii. Non vraiment, quand on dit que les Roumains ont du génie, il faut inclure dans cette appréciation flateuse – et juste – şi pe membrii formaţiei Urs Karpatz.

Sans oublier, bien sûr, le français Dimitrii fără de care n-ar fi şi nu s-ar mai povesti…

 

 

 

 

 

 
Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (48)