Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


70 de ani de la eliberarea lagǎrului de la Auschwitz: comemorǎri pe fond de rǎzboi rece

2010-12-30t162544z_106476638_gm1e6cv00xj01_rtrmadp_3_poland-auschwitz_0.jpg

Tineri în vizitǎ la muzeul lagǎrului, credit foto: rfi.fr

O serie întreagă de manifestări, în Polonia, în Franţa precum şi în alte numeroase ţări din Europa marchează, săptămîna aceasta, 70 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz. Comemorările au loc însă într-o atmosferă de război rece, într-un context în care Rusia este acuzată de restul Europei că sprijină rebelii din estul Ucrainei. Iar unii comentatori se întreabǎ dacǎ Europa învaţǎ efectiv ceva din greşelile trecutului.

Comemorarea Holocaustului, în loc sǎ-i uneascǎ pe toţi europenii în jurul unei rǎni comune, oferǎ mai degrabǎ spectacolul trist al unor diviziuni care nu anunţǎ nimic bun.

Se ştie deja că preşedintele rus Vladimir Putin nu va face deplasarea la Auschwitz marţi 27 ianuarie, unde se vor afla mulţi dintre omologii săi europeni, printre care preşedintele francez François Hollande. Oficial, absenţa lui Putin este motivată la Kremlin prin faptul că nu ar fi fost invitat, Rusia urmînd însă să fie reprezentată de ministrul ei de externe Serghei Lavrov. Pe fondul crizei din Ucraina relaţiile dintre Varşovia şi Moscova s-au tensionat, ceea ce explică decizia lui Putin de a nu se duce într-un loc în care riscă să se simtă din nou marginalizat şi să i se facă reproşuri, cum s-a întîmplat în noiembrie  anul trecut în Australia, la reuniunea G20.

In realitate, Varşovia nu a trimis invitaţii oficiale nici unui responsabil politic şi nici unui şef de stat, această comemorare urmînd să rămînă la latitudinea fiecărui lider. Iar în centrul manifestărilor se vor afla, anul acesta, supravieţuitorii lagărului Auschwitz-Birkenau, dintre care mai sunt în viaţă în jur de 300. Acest loc de tristă amintire a devenit muzeu şi loc de reculegere iar din 1979 a fost înscris în patrimoniul mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură. Aceasta pentru ca lumea să nu uite ce s-a întîmplat în acest lagăr construit în 1940 de nazişti pe teritoriul Poloniei şi unde au murit, pînă la sosirea trupelor sovietice, pe 27 ianuarie 1945, în jur de un milion cinci sute de mii de persoane.

In Franţa va fi difuzat în contextul acestei comemorări un film documentar realizat în opt episoade şi intitulat "Pînă la ultimul : distrugerea evreilor din Europa". Filmul retrasează contextul istoric al ascensiunii nazismului şi mecanismul infernal care a dus la adoptarea "soluţiei finale", cum au numit-o şefii nazişti. Cotidianul Le Monde care dedică în numărul său cu data de luni 26 ianuarie două pagini comemorărilor de la Auschwitz arată într-un articol că antisemitismul în Germania începuse, încă din 1936, să ia forme aberante. Le Monde dă ca exemplu apariţia, în acei ani, în Germania, a unui joc care imita de fapt celebrul Monopoly inventat de americani. Numai că în versiunea germană jocul, conceput pentru toată familia şi numit "Juden Raus" (afară cu evreii) nu propunea o competiţie pentru acumularea de bunuri şi capital, ci una de alungare a evreilor dintr-un oraş imaginar desenat pe tabla de joc.

Ceea ce pare un detaliu poate fi o bună invitaţie la reflecţie despre cum pot fi manipulate uneori populaţii întregi pornind de la mecanisme simple cu aparent caracter ludic. Paşii următori au dus apoi la exerminarea a 6 milioane de evrei. Manifestările din Franţa legate de trecerea a 70 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz sunt marcate şi de recentele atentate comise de jihadişti la Paris, care şi-au ales ca "ţinte" jurnalişti, poliţişti şi evrei. Numărul de acte anti-semite a crescut în ultimii ani în Franţa pe teritoriul căreia se află cea mai mare comunitate evreiască din Europa. A crescut însă şi numărul de evrei care părăsesc anual Franţa pentru a se stabili în Israel. Anul 2014 a fost unul record în materie de plecări, aproape 7000 de evrei au optat pentru plecare, se afirmă din surse oficiale.

Acest flux va continua şi anul acesta şi va ajunge, probabil, la 8000 sau 9000 de persoane, afirmă unii comentatori în presa franceză. In Franţa lupta împotriva antisemitismului a devenit cauzǎ naţionalǎ, dar şi lupta împotriva uitǎrii, pentru ca memoria comunǎ a Europei sǎ poatǎ furniza speranţǎ şi nu riscul repetǎrii ororilor.