Franţa: interogaţii şi dezbateri pe tema îndoctrinǎrii jihadiste

Numeroşi responsabili politici locali lansau semnale de alaramǎ de mai multǎ vreme, mai ales cǎ printre candidaţii la jihad se aflau şi adolescente. Ce s-a ales de aceste fete, nu se ştie nimic, dar autoritǎţile şi populaţia s-au alarmat cînd au început sǎ vinǎ veşti despre tinerii morţi în cursul luptelor. Bilanţul la aceastǎ orǎ este de 6 morţi, şase destine deturnate de la vieţi care ar fi putut fi "normale",  deturnate în numele unei fanatism a cǎrui putere de atracţie deruteazǎ şi surprinde. Este surprinzǎtor, de exemplu, de constatat cǎ nu toţi tinerii plecaţi de la Lunel avea statut de marginali sau şomeri. Unul dintre ei era student la informaticǎ, altul lucra într-un atelier de fǎcut mobilǎ iar un al treilea gestiona o cafenea.

Sigur, oraşul Lunel numǎrǎ de douǎ ori mai mulţi şomeri decît media în Franţa, ceea ce rǎmîne un indicator al precaritǎţii. Ghetoizarea populaţiei de culturǎ musulmanǎ este o altǎ explicaţie pentru succesul cu care fundamentaliştii i-au îndoctrinat pe tineri. Uluitor este însǎ faptul cǎ imamul de la moscheia din localitate nu vorbeşte… franceza. Chira primarul oraşului declarǎ acest lucru şi se întreabǎ: cum sǎ le vorbeascǎ acest imam tinerilor despre necesitatea integrǎrii în Franţa cînd el nu este nici mǎcar francofon?

Cu totul neliniştitoare sunt şi reacţiile multor copii avînd în jur de zece ani şi care considerǎ cǎ tinerii morţi în Irak şi în Siria ar fi de fapt nişte… eroi.

Presa francezǎ acordǎ în aceste zile un spaţiu imens dezbaterilor legate de radicalizarea tinerilor provenind din familii de culturǎ musulmanǎ. Potrivit unei anchete realizatǎ de publicaţia "Le Journal de Dimanche", în 38 de oraşe din Franţa s-au format cel puţin 64 de ghetouri etnice. Un teritoriu din care se retrage de fapt autoritatea de stat şi avanseazǎ delicvenţa, traficul de droguri, grupurile mafiote, fanatismul religios, îndoctrinarea jihadistǎ.

Cotidianul Le Monde publicǎ rezultatele unor sondaje realizat dupǎ atentatele de la Paris de unde rezultǎ cǎ 90 la sutǎ dintre francezi cer mǎsuri mai drastice împotriva jihadismului. Iar la întrebarea "este compatibil islamul cu valorile societǎţii franceze?" 51 la sutǎ dintre cei intervievaţi spun NU. Ceea ce reprezintǎ un progres pentru cǎ în 2013, 74 la sutǎ dintre cei sondaţi considerau cǎ islamul nu este solubil în democraţie.