Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: capital de încredere acumulat de mediile de informare dupǎ atentatele de la Paris

000_par353679_0.jpg

credit foto: rfi.fr

Francezii au încredere în mediile de informare şi sunt avizi de informaţii şi de analize. Este concluzia unui sondaj realizat în Franţa în contextul febrilitǎţii mediatice ca a urmat dupǎ atentatele de la Paris dintre 7 şi 9 ianuarie. O ocazie pentru lansarea unei reflecţii pe marginea meseriei de jurnalist, şi mai ales cum trebuie ea practicatǎ în condiţii de presiune, de urgenţǎ, de emoţie colectivǎ şi de intervenţii în direct.

Pentru jurnaliştii francezi vestea este cît se poate de agreabilǎ. Dupǎ atentatele de la Paris sondajele pun în luminǎ faptul cǎ a crescut gradul de credibilitate al jurnaliştilor, cǎ s-au cumpǎrat mai multe ziare şi reviste decît de obicei, cǎ oamenii au acordat mai mult timp unor emisiuni de dezbateri şi de informare. Pe scurt, dupǎ dramǎ, un fel de "lunǎ de miere" s-a instalat între mediile de informare şi public. De unde întrebǎrile pe care şi le pune acum, de exemplu, cotidianul catolic La Croix: ce ar trebui fǎcut pentru ca acest "climat de încredere sǎ dureze", pentru ca jurnaliştii sǎ rǎmînǎ independenţi şi mai ales pentru ca tinerii sǎ primeascǎ o minimǎ educaţie "mediaticǎ", altfel spus sǎ fie învǎţaţi cum sǎ se descurce în jungla Internetului şi a presei.

Dupǎ atentate au crescut şi tirajele multor ziare şi reviste, ediţiile speciale au cunoscut un mare succes iar numǎrul special din Charlie Hebdo s-a vîndut pînǎ la urmǎ în 7 milioane de exemplare. Un istoric al mediilor de informare aratǎ cǎ astfel de situaţii s-au mai produs în cursul istoriei recente, de exemplu dupǎ eliberarea Franţei de nazişti, dupǎ rǎzboiul din Algeria sau dupǎ rǎzboiul din Indochina. In Statele Unite s-a produs ceva similar dupǎ atentatele de pe 11 septembrie 2001.

Interesant pentru spaţiul francez mai este şi faptul cǎ dupǎ atentate presa a fost unanimǎ în denuţarea barbariei dar şi în apǎrarea necondiţionatǎ a dreptului la liberǎ exprimare. Dacǎ în presa altor ţǎri democratice, inclusiv în Statele Unite, au apǎrut articole de genul "da, condamnǎm atacurile dar totuşi, trebuie sǎ fim atenţi la ce spunem, la ce desenǎm", în Franţa tonul general a fost altul. Si s-ar putea traduce prin formula: libertatea de expresie nu este negociabilǎ, nu poate fi dozatǎ sau cîntǎritǎ, nu i se pot pune frontiere şi nu acceptǎ şantajul.

Un specialist care se exprimǎ în cotidianul catolic mai aratǎ cǎ o altǎ urgenţǎ este educaţia mediaticǎ a tinerilor. Mai precis, tinerilor trebuie sǎ li se dea o busolǎ mediaticǎ, sǎ fie iniţiaţi în accesul la informaţie, sǎ fie formaţi în acest sens, sǎ ştie unde sǎ caute informaţia credibilǎ şi obiectivǎ, sǎ li se ofere criterii de cǎutare. Consiliul Superior al Audiovizualului din Franţa a creat un grup de acţiune care se numeşte Audiovizual şi educaţie. El dispune şi de un site (education-medias.csa.fr) în care propune tocmai un fel de stagiu de iniţiere în spaţiul mediatic. Sǎ nu-i lǎsǎm singuri pe profesori în faţa acestor întrebǎri, spun specialiştii de la Consiliul Superior al Audiovizualului, putem sǎ oferim şi noi chei de decriptare a informaţiilor, a imaginilor. Educaţia în ce priveşte mediile de informare trebuie sǎ fie astǎzi prioritarǎ, este o altǎ observaţie a experţilor. Ei deschid o discuţie şi despre dezinformarea de pe Internet, despre delirul unor comentarii sau despre rapiditatea cu care se rǎspîndesc unele teorii complotiste sau unele interpretǎri fanteziste.

"Nici o societate nu poate trǎi fǎrǎ tineretul sǎu şi nici un serviciu public nu poate supravieţui dacǎ nu îl integreazǎ", iatǎ cum sunǎ, în dosarul publicat de cotidianul La Croix, o altǎ importantǎ concluzie.