Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Înarmarea Ucrainei, o dilemǎ occidentalǎ

Seful diplomaţiei americane, John Kerry, este aşteptat cu nerǎbdare, joi 5 februarie, la Kiev, într-un context cînd separatiştii din estul Ucrainei, sprijiniţi de ruşi, cîştigǎ teren. Autoritǎţile ucrainene sperǎ sǎ obţinǎ arme şi echipamente sofisticate de la americani pentru a-şi putea apǎra teritoriul, dar dezbaterea în jurul acestui subiect nu suscitǎ unanimitate în Europa.

Pentru autoritǎţile de la Kiev aceastǎ vizitǎ ar putea deschide o nouǎ paginǎ în conflictul din estul Ucrainei. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, aflat marţi într-o vizitǎ la Harkov, s-a declarat convins cǎ Statele Unite vor furniza arme Ucrainei. Subiectul va fi abordat în orice caz în zile urmǎtoare şi la München, la Conferinţa internaţionalǎ pe tema securitǎţii, unde Petro Poroşenko se va întîlnit cu vice-preşedintele american John Bidden şi cu cancelara germanǎ Angela Merkel. Doamna Merkel urmeazǎ sǎ plece apoi la Washington unde probabil cǎ vor fi luate noi decizii privind strategia comunǎ faţǎ de Rusia, iar subiectul va reveni pe masa de lucru a reuniunii de la Bruxelles de pe 12 februarie a şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene.

Putem vorbi deci despre o perioadǎ decisivǎ pentru Ucraina şi pentru politica Uniunii Europene şi a occidentalilor faţǎ de Rusia. Pentru cǎ, dupǎ cum aratǎ analistul Bernard Guetta în Libération, sancţiunile economice decretate împotriva Rusiei nu îşi fac efectul dorit. Citez din articol: "Vladimir Putin continuǎ sǎ înarmeze şi sǎ finanţeze forţele separatiste ucrainene care nu ar exista fǎrǎ el. Si mai grav încǎ, Putin minte, minte în permanenţǎ şi pe toatǎ lumea."

Mai rǎmîne întrebarea: este înarmarea Ucrainei o soluţie? Analistul francez considerǎ cǎ Uniunea Europeanǎ trebuie, în acelaşi timp, sǎ trimitǎ, în mod oficial, pe faţǎ, arme Ucrainei şi sǎ întindǎ o mînǎ Rusiei pentru o reglementare globalǎ a conflictului. Ucraina ar trebui deci ajutatǎ sǎ restabileascǎ echilibrul de forţe înainte de a fi dezmembratǎ total. In paralel, însǎ, trebuie sǎ i se dea garanţii Rusiei cǎ ţǎri precum Ucraina sau Georgia vor rǎmîne neutre. Oare i-ar conveni Uniunii Europene ca Rusia sǎ deschidǎ baze în Elveţia, dacǎ într-o bunǎ zi aceasta ar decide, în mod liber, acest lucru? se întreabǎ Bernard Guetta. Cu siguranţǎ cǎ nu, deci trebuie înţeles şi punctul de vedere al ruşilor.

Mai semnalez la acest capitol punctul de vedere al premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk care acordǎ un interviu revistei L’Obs. El îl acuzǎ pe Vladimir Putin cǎ doreşte sǎ punǎ mîna pe partea cea mai bogatǎ a Ucrainei pentru a o destabiliza. Citez din interviul sǎu: "Putin a fǎcut la fel în Georgia şi în Moldova. Si nu existǎ nici un motiv sǎ credem cǎ se va opri. Iatǎ de ce spun Franţei şi Europei: noi ne luptǎm pentru independenţa noastrǎ, dar şi pentru securitatea în toatǎ Europa. Pentru Putin, Ucraina este principalul sǎu cîmp de bǎtǎlie în lupta împotriva Occidentului. Pentru ca sondajele sǎ-i fie favorabile, el nu vede decît o singurǎ posibilitate, sǎ joace pe cartea ultranaţionalismului rus."

Cotidianul Libération evocǎ rapoarte aflate pe masa de lucru a preşedintelui Barack Obama de unde rezultǎ cǎ Rusia nu se va opri dacǎ Ucraina nu va fi ajutatǎ cu arme, radare, drone, echipamente anti-drone, mijloace de comunicare sofisticate pentru a nu fi detectate de ruşi, rachete anti-tanc... Politica agresivǎ a lui Putin este vǎzutǎ de unii dintre consilierii lui Barack Obama drept cel mai mare pericol cu care sunt confruntate comunitatea transatlanticǎ şi Euroasia de la sfîrşitul rǎzboiului rece încoace.