Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Acordul Minsk 2 în stare de agonie

2015-02-12t154756z_365395579_gm1eb2c1u1901_rtrmadp_3_ukraine-crisis_0.jpg

trupele Kievului la Debelteve, credit foto: rfi.fr

"Acordul de pace de la Minsk nu este mort" au declarat la Paris autoritǎţile franceze, decise în continuare sǎ facǎ tot posibilul pentru ca în estul Ucrainei sǎ fie respectatǎ încetarea focului. Guvernul francez reacţioneazǎ dupǎ ce oraşul strategic Debalţeve a cǎzut, în urma unor lupte violente, în mîinile separatiştilor. La Berlin purtǎtorul de cuvînt al guvernului german calificǎ aceastǎ nouǎ ofensivǎ a separatiştilor ca fiind "nefastǎ pentru speranţele de pace". Iar la Bruxelles secretarul general al Alianţei Atlantice someazǎ Rusia sǎ-şi retragǎ forţele din estul Ucrainei şi sǎ nu-i mai susţinǎ pe separatişti. Dezvoltǎm în continuare subiectul cu aceastǎ constatare, cǎ acordul numit Minsk 2 riscǎ şi el sǎ rǎmînǎ literǎ moartǎ.

Ca sǎ fim sinceri, nimeni nu credea în respectarea cu stricteţe a acestui acord Minsk 2, mai ales cǎ separatiştii se aflau într-o poziţie favorabilǎ la Debalţeve. Iar prin ocuparea acestui oraş ei au creat o relativǎ omogenitate teritorialǎ, reuşind joncţiunea dintre regiunile Lugansk şi Doneţk. Rǎmîne de vǎzut acum dacǎ separatiştii din estul Ucrainei şi ruşii se vor opri aici, sau vor continua sǎ înainteze. Din nou Kievul cere americanilor sǎ-i livreze arme, argumentînd cǎ Rusia nu se va opri decît în faţa forţei.

Noua situaţie de pe teren este examinatǎ din nou de François Hollande, Angela Merkel, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, prin tele-conferinţǎ. In timp ce Statele Unite, Uniunea Europeanǎ şi Alianţa Atlanticǎ formuleazǎ noi critici la adresa Rusiei şi îi adreseazǎ lui Putin noi avertismente.

Aflat la Riga pentru o întîlnire cu miniştrii europeni ai apǎrǎrii, Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Atlantice, s-a declarat profund preocupat de deteriorarea situaţiei din zona Debalţeve, subliniind cǎ Rusia îşi menţine o importantǎ concentrare de tancuri şi vehicole blindate în apropierea frontierei ucrainene.

Vice-preşedintele american Joe Biden, care a discutat prin telefon cu preşedintele ucrainean, ridicǎ şi el tonul în direcţia Moscovei.  "Dacǎ Rusia continuǎ sǎ încalce acordurile de la Minsk preţul pe care îl va plǎti va fi greu", a spus, citat de Agenţia France Presse, demnitarul american.

Jocul Moscovei rǎmîne însǎ înafara puterii de înţelegere a occidentalilor, cu atît mai mult cu cît cele 15 ţǎri membre ale Consiliului de Securitate ONU, din care face parte şi Rusia, au semnat în unanimitate o declaraţie cerînd "încetarea imediatǎ a ostilitǎţilor" în estul Ucrainei. Singura concluzie pe care o putem trage din faptul cǎ Rusia semneazǎ aceastǎ declaraţie dar continuǎ sǎ-i ajute pe separatişti este cǎ din punctul de vedere al Moscovei nu existǎ decît un singur agresor în estul Ucrainei, şi anume guvernul de la Kiev.

Extrem de cinicǎ este şi aceastǎ declaraţie a lui Putin fǎcutǎ la Budapesta: "sper cǎ autoritǎţile ucrainene nu-i vor împiedica pe soldaţii ucraineni sǎ depunǎ armele". Preşedintele rus se referea la soldaţii ucraineni înconjuraţi la Debalţevo, dar logica gîndirii sale ar trebui sǎ constituie un semnal de alarmǎ pentru Uniunea Europeanǎ. In materie de declaraţii şi acte contradictorii, Vladimir Putin rǎmîne campionul absolut în contextul acestei crize. El nu înceteazǎ sǎ declare cǎ "nu existǎ nici o soluţie militarǎ" pentru rezolvarea crizei dar tot el orchestreazǎ din umbrǎ dezmembrarea Ucrainei.