Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Salonul agriculturii de la Paris: vaca, simbol al poluǎrii?

La Paris, Salonul agriculturii rǎmîne unul dintre cele mai populare manifestǎri expoziţionale. Dovadǎ marele numǎr de vizitatori dar şi numeroasele dezbateri generate de acest eveniment, precum şi marele numǎr de sondaje legate de raporturile francezilor cu tradiţiile lor agricole şi cu ataşamentul lor faţǎ de lumea ruralǎ. Nu lipseşte nici dimensiunea politicǎ iar vizita preşedintelui Hollande la Salon nu a rǎmas neobservatǎ. Au fost însǎ evocate, mai mult decît în alţi ani, şi unele dileme… ecologice.

Toatǎ lumea ştie cǎ fermierii se trezesc de vreme pentru a-şi începe activitǎţile zilnice, mai ales pentru a-şi hrǎni animalele, de exemplu vacile... Preşedintele François Hollande a vrut fǎrǎ îndoialǎ sǎ le aducǎ un omagiu acestor oameni harnici trezindu-se şi el, sîmbǎtǎ 21 februarie, foarte devreme, ca sǎ-şi înceapǎ vizita la salon chiar de la ora 7 dimineaţa. O vizitǎ care s-a întins apoi pe 8 ore, deci nimeni nu-i va putea reproşa preşedintelui francez cǎ nu le-a acordat timp şi atenţie fermierilor şi agricultorilor  veniţi sǎ-şi expunǎ tot ce au ei mai bun şi mai reprezentativ (şi în primul rînd cele 4000 de animale), în pavilionul expoziţional de la Porte de Versailles.

Cum scrie însǎ Agenţia France Presse, într-un moment cînd lumea agricolǎ este în crizǎ, Salonul Agriculturii a devenit de fapt şi un imens caiet de doleanţe. Reprezentanţii fiecǎrui sector de activitate au avut de fapt sǎ-i cearǎ ceva preşedintelui sau ministrului agriculturii, Stéphane Le Foll.

Preşedintele şi delegaţia sa s-au vǎzut însǎ confruntaţi şi cu diversele organizaţii neguvernamentale care denunţǎ modul în care sunt sacrificate animalele, ba chiar faptul cǎ omul se hrǎneşte cu carne. Pe unele pancarte erau scrise slogane de genul "infernul pe pǎmînt", sau "genocid", tot acest efort cu intenţia de a denunţa situaţia din marile abatoare şi crescǎtorii de animale.

Pentru şeful statului francez dilema a fost însǎ alta, cu ocazia acestui Salon. In decembrie anul acesta Franţa va gǎzdui o importantǎ conferinţǎ internaţionlǎ pe tema luptei împotriva fenomenului de serǎ, sau a încǎlzirii atmosferei. O conferinţǎ anunţatǎ deja ca fiind a ultimei şanse, iar Franţa are ambiţia de a încerca sǎ obţinǎ de la toate marile puteri industriale precum şi de la ţǎrile în curs de dezvoltare un angajament ferm în favoarea reducerii emisiei de gaze cu efect de serǎ.

Ori, se ştie, agricultura este una din principalele sectoare responsabile de amplificare acestui fenomen – efectul de serǎ. Specialiştii spun, de exemplu, cǎ numai în Franţa, 21 la sutǎ din gazele cu efect de serǎ emise în fieacare an provin de la activitǎţile agricole. Vaca pe care François Hollande a mîngîiat-o prima cînd a intrat în Salon, o superbǎ vacǎ flamandǎ pe nume Filouse, mascota Salonului de altfel, nu simbolizeazǎ doar munca pasionatǎ a fermierului francez ci şi ideea de poluare. Oricît ar pǎrea de nedrept sǎ le reproşǎm vacilor cǎ existǎ, peste jumǎtate din cantitatea de emisii de gaze cu efect de serǎ provind din agriculturǎ este pusǎ pe seama sectorul bovin. Vacile pasc sau mǎnîncǎ iarbǎ, dupǎ aceea rumegǎ, iar fermentaţia naturalǎ produce metan care pleacǎ în atmosferǎ. Imposibil de schimbat acest metabolism. Ideal ar fi, spun în glumǎ unii specialişti, sǎ poatǎ fi grefat un stomac de cangur în locul celui de vacǎ, întrucît cangurul este unui dintre rarele mamifere, dacǎ nu singurul, care nu produce metan cînd rumegǎ. Si acest lucru este imposibil însǎ, deci concluzia ar fi cǎ trebuie sǎ mîncǎm mai puţinǎ carne pentru ca sectorul bovin sǎ poatǎ polua mai puţin.

Ceea ce a încercat, cu tact, sǎ sugereze şi preşedintele francez evocînd ideea de responsabilitate şi de agro-ecologie. Franţa încearcǎ în orice caz sǎ fie un exemplu în materie de comportament ecologic. Ea este însǎ, în acelaşi timp, o mare putere agricolǎ. Greu de reconciliat cele douǎ aspecte, iar vacile, cînd rumegǎ, sunt atît de simpatice... Cum sǎ le consideri vinovate, chiar şi partial,  de încǎlzirea atmosferei şi de toate catastrofele pe care climatologii le anunţǎ în viitor, începînd cu topirea calotei polare şi continuînd cu dispariţia unor state insulare?