Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Viziunea României privind criza ucraineanǎ şi vecinǎtatea esticǎ expusǎ la Paris de Bogdan Aurescu

2014-12-03_ba_laurent_fabius.jpg

Laurent Fabius si Bogdan Aurescu, credit foto: paris.mae.ro

In Franţa, analizele legate de situaţia din Ucraina încep sǎ încline spre concluzia cǎ Occidentul l-a subestimat pe Putin şi cǎ a dat dovadǎ de o anumitǎ naivitate. Faptul cǎ Vladimir Putin nu-şi respectǎ  angajamentele, deşi continuǎ sǎ negocieze îndelung cu europenii, începe sǎ provoace exasperare în multe capitale occidentale. Iar propaganda anti-ucraineanǎ şi anti-occidentalǎ orchestratǎ în Rusia nu anunţǎ nimic bun, nu este în orice caz compatibilǎ cu ideea de pace. In acest context de tensiune şi incertitudine se face auzitǎ, la Paris, şi vocea României. Ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, s-a deplasat luni 23 februarie în capitala Franţei pentru discuţii în special cu omologul sǎu francez Laurent Fabius. In cursul dimineţii de luni Bogdan Aurescu a susţinut o conferinţǎ la sediul Ambasadei României de la Paris.

"Mize şi perspective de securitate în vecinătatea estică – viziunea României". Aşa s-a intitulat conferinţa dezbatere care a început la ora 9 dimineaţa în Salonul de aur al Ambasadei într-o ambianţǎ extrem de plǎcutǎ, de ospitalitate şi bunǎ ţinutǎ intelectualǎ. Invitaţii au fost aşteptaţi cu cafea şi croasanţi, iar la ora 9 şi 10 minute am putut constat cǎ Salonul de aur era plin, semn al interesului pe care îl reprezintǎ poziţia şi eventualele iniţiative ale României în contextul crizei din Ucraina.

Conferinţa a fost deschisǎ de ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru, iar profesorul Ronald Hatto, expert în relaţii internaţionale, l-a introdus pe ministrul de externe român.

Dupǎ ce Bogdan Aurescu a prezentat, într-o limbǎ francezǎ fluentǎ care îl onoreazǎ, viziunea României în privinţa crizei din Ucraina şi a politicii de vecinǎtate esticǎ, au fost puse mai multe întrebǎri de cǎtre ziarişti precum şi de cîţiva diplomaţi. A intervenit în discuţie cu nunaţe interesante ambasadoarea Letoniei în Franţa, doamna Sania Pavluta-Deslandes.

Subiectele legate de Ucraina figureazǎ şi pe agenda discuţiilor avute la Paris de ministrul de externe Bogdan Aurescu împreunǎ cu cu şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius. Intr-un comunicat al Ministerului român de externe se aratǎ cǎ "principalul obiectiv al vizitei este consolidarea şi diversificarea dialogului politic şi diplomatic dintre România şi Franţa, în vederea reconfirmării angajamentelor asumate de cele două ţări în Parteneriatul Strategic bilateral şi în Foaia de Parcurs subsumată acestuia".

Personal aş spune cǎ România are nevoie de aceastǎ "consolidare" a dialogului cu Franţa, cu Occidentul, cu Uniunea Europeanǎ şi cu structurile euro-atlantice, într-un moment cînd, dupǎ cum aratǎ presa francezǎ, intenţiile Moscovei sunt greu de decriptat.

Mi se pare revelator faptul cǎ vizita ministrului român de externe se desfǎşoarǎ la Paris într-un moment cînd cotidianul Le Monde publicǎ pe prima paginǎ urmǎtorul titlu: "Putin şi pericolul rus: un an de naivitate occidentalǎ". Românii, care au cunoscut ocupaţia rusǎ şi sovieticǎ, şi au înţeles poate mai repede decît occidentalii cum funcţioneazǎ mecanismele naţionaliste şi mesianice la Moscova, ar putea poate contribui la gǎsirea unor rǎspunsuri… La întrebǎri, de exemplu, de genul celor pe care şi le pune tot cotidianul Le Monde: "De ce Occidentul nu l-a vǎzut venind pe Putin?".

De la izbucnirea crizei ucrainene rareori am vǎzut, în presa francezǎ, articole atît de încǎrcate de semnale de alarmǎ precum cele de astǎzi. Sunt evocate "pierderea capacitǎţii de analizǎ a occidentului" precum şi "erorile enorme" de analizǎ, unele fǎcute de americani. Ca o circumstanţǎ agravantǎ semnalez, tot din Le Monde, şi un alt titlu: "Moldova se îndepǎrteazǎ de Europa". Semnat de Mirel Bran, articolul radiografiazǎ situaţia din Republica Moldova unde un guvern minoritar care depinde de comunişti are acum ca prioritate sǎ frîneze apropierea ţǎrii de Uniunea Europeanǎ.  

România se aflǎ deci în faţa unei ecuaţii dificile într-o regiune spre care privirile Europei se îndreaptǎ cu nelinişte.

Aş încheia acest capitol citînd un alt articol apǎrut în presa francezǎ, mai precis în Le Figaro. Specialistul în relaţii internaţionale Pierre Haroche face o analogie istoricǎ între divizarea Germaniei dupǎ al doilea rǎzboi mondial şi actuala divizare a Ucrainei. El spune: s-ar putea ca sǎ avem multǎ vreme de acum înainte douǎ Ucraine aşa cum am avut douǎ Germanii. Dacǎ vom ajuta însǎ partea vesticǎ a Ucrainei sǎ devinǎ prosperǎ, o veritabilǎ democraţie şi un veritabil stat de drept, întreaga Uniune Europeanǎ va avea de cîştigat. Citez din finalul articolului sǎu: "Dacǎ divizarea Germaniei a fǎcut posibilǎ naşterea cosntrucţiei europene în secolul al XX-lea, o nouǎ stratagemǎ a istoriei ar putea duce la un scenariu similar, şi anume ca divizarea Ucrainei sǎ-i ofere un nou suflu Europei în secolul al XXI-lea". Altfel spus, tot rǎul spre bine. Mai rǎmîne observaţia cǎ a fost necesar o jumǎtate de secol pentru reunificarea celor douǎ Germanii. Oare intrǎm în aceeaşi logicǎ şi cu cele douǎ Ucraine?

 

 

 
Articol + declaratii Bogdan Aurescu