Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Umbra "precedentului Kosovo" asupra crizei din Ucraina

pristina_en_fevrier_2008_0.jpg

Credit foto: rfi.fr

Pentru a-şi justifica sprijinul acordat separatiştilor din estul Ucrainei, Moscova a evocat deseori "precedentul Kosovo", sau mai bine spus modul în care provincia sîrbǎ Kosova a devenit un stat independent cu sprijinul Occidentului şi în special al Statelor Unite. Putem spune cǎ "umbra precedentului Kosovo" pluteşte asupra crizei din Ucraina. Luna aceasta Kosovo şi-a sǎrbǎtorit cu discreţie 7 ani de la obţinerea independenţei într-un context dificil şi cu un bilanţ de loc strǎlucit.

"Kosovo este cel mai mare ghetou din Europa. Nimeni nu mai crede în viitor. Kosovo este o ţarǎ bolnavǎ cu iluziile sfǎrîmate". Aceastǎ frazǎ, şi aceastǎ scurtǎ analizǎ aparţine unui jurnalist kosovar, Bardh Frangu, reluatǎ de cotidianul Libération. Cotidianul francez de stînga propune o radiografie lucidǎ a situaţiei din aceastǎ ţarǎ sub un titlul extrem de sugestiv: "Sapte ani de independenţǎ şi în continuare puţinǎ autonomie". Ceea ce vrea sǎ spunǎ comentatorul de la Libération este cǎ fosta provincie sîrbǎ nu a reuşit sǎ devinǎ "viabilǎ din punct de vedere economc", şi nici la nivelul consolidǎrii democraţiei şi a statului de drept nu a obţinut rezultate spectaculoase. Citez din articol: "Dupǎ şapte ani, Kosovo nu este nici un veritabil stat dar nici o veritabilǎ  regiune. Menţinutǎ sub perfuzie şi supraveghere internaţionalǎ, Priştina are mari dificultǎţi penteu a eradica corupţia şi clientelismul".

Este simptomatic faptul cǎ primul ministru kosovar Isa Mustafa, în discursul pe care l-a pronunţat cu ocazia aniversǎrii independenţei, le-a cerut compatrioţilor sǎi sǎ nu-şi mai pǎrǎseascǎ ţara. Kosovo este afectat de "virusul exodului", cum scrie tot Libération. Potrivit statisticilor oficiale ale Uniunii Europene, în jur de 40 000 de kosovari au cerut azil politic în ultimile şase luni în Germania şi în Ungaria. Tara este de fapt confruntatǎ cu o emigraţie masivǎ. Ceea ce este de înţeles dacǎ ţinem cont, cum informeazǎ Agenţia France Presse, cǎ 40 la sutǎ dintre cei un milion opt sute de mii de kosovari sunt confruntaţi cu sǎrǎcia, iar şomajul afecteazǎ o treime din populaţia activǎ.

In mod paradoxal, exodul a fost facilitat de acordul semnat în 2013 de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo. Inainte de semnarea acestui acord, candidaţii kosovari la emigraţie plǎteau sume enorme, uneori pînǎ la 3400 de euro, pentru a fi "conduşi" în Occident cu ajutorul filierelor clandestine. Acum, însǎ, întrucît kosovarii pot cǎlǎtori fǎrǎ vizǎ în Serbia, îi costǎ de patru ori mai puţin ca sǎ fie "ghidaţi" pentru a trece de exemplu în Austria.

Libération citeazǎ alţi jurnalişti şi politologi kosovari care deplîng instalarea, în ţara lor, a unui sistem mafiot, a crimei organizate, a unui pesimism cronic.

Trist model în materie de "independenţǎ", şi încǎ o dovadǎ cǎ acest concept nu este sinonim automat nici cu bunǎstarea, nici cu democraţia, nici cu ideea de speranţǎ. "Modelul kosovo", pe care Moscova îl instrumentalizeazǎ în funcţie de interesele ei, ar trebui poate sǎ le dea de gîndit, din punctul de vedere al bilanţului kosovar dupǎ şate ani de independenţǎ, şi altora, cum ar fi separatiştilor pro-ruşi din Ucraina sau ruşilor din Crimeea.

Sǎ mai adǎugǎm aici cǎ la aceastǎ orǎ fosta provincie sîrbǎ, care şi-a proclamat unilateral independenţa, este recunoscutǎ ca stat de 110 ţǎri. Dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, 5 continuǎ sǎ creadǎ cǎ mecanismul prin care Kosovo a devenit "de facto" independent nu a fost legal sau conform normelor internaţionale.