Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Franţa anunţǎ o vizitǎ istoricǎ a preşedintelui François Hollande în Cuba

Anunţ cu caracter istoric în Franţa: preşedintele François Hollande va efectua pe 11 mai o vizitǎ în Cuba. Este prima vizitǎ efectuatǎ de un şef de stat francez în aceastǎ ţarǎ, se precizeazǎ în comunicatul Palatului Elysée. François Hollande ia aceastǎ iniţiativǎ în contextul în care Uniunea Europeanǎ şi-a reluat dialogul cu Havana unde s-a deplasat o delegaţie comunitarǎ. In paralel, Statele Unite intenţioneazǎ sǎ-şi redeschidǎ în luna aprilie a acestui an ambasada din capitala Cubei.

Cînd preşedintele Franţei, ţara prin excelenţǎ a drepturilor omului, decide sǎ efectueze o vizitǎ într-o ţarǎ precum Cuba, care încalcǎ de peste şase decenii cele mai elementare drepturi ale omului, înseamnǎ cǎ se întîmplǎ ceva. Si este adevǎrat cǎ unele schimbǎri au loc în Cuba, într-un ritm extrem de lent dar vizibil. Vizita lui François Hollande va avea caracterul unui cec politic în alb oferit regimului de la Havana, încǎ ezitant în materie de reforme, dar deschis totuşi dialogului şi forţat de istorie sǎ schimbe lucrurile. Seful statului francez se doreşte deasemenea un emisar al Uniunii Europene, pentru cǎ aceasta din urmǎ încearcǎ de mai multǎ vreme o normalizare a relaţiilor cu Cuba. Negocierile în acest sens au început în urmǎ cu peste 20 de ani, dar au fost blocate în 2003. Din 1996, europenii respectǎ un fel de poziţie comunǎ faţǎ de Cuba: ei condiţioneazǎ normalizarea şi reluarea relaţiilor economice de instaurarea pe insulǎ a unui stat de drept, mǎcar într-o formǎ incipientǎ. Cum liderii cubanezi au alergie la formule de genul "drepturile omului", europenii se mulţumesc acum cu formula "cadru legal". Ei cer deci Havanei crearea unui "cadru legal" astfel încît cubanezii sǎ se recunoascǎ în el cu un statut compatibil cu normele internaţionale. Mai, precis, Uniunea Europeanǎ doreşte ca Havana sǎ ratifice douǎ pacte ale Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile individuale şi colective, pacte semnate de regimul comunist în 2008 dar niciodatǎ respectate.

In interiorul Uniunii Europene, atitudinea faţǎ de Cuba a provocat unele diviziuni. Spania şi Franţa s-au aflat în avangarda celor care au accelarat reluarea dialogului cu Cuba, iar din 2008 încoace Bruxelles-ul a acordat Cubei ajutoarea umanitare în valoare de 98 de milioane de euro. Pentru moment Uniunea Europeanǎ este al doilea partener comercial al Cubei, cu schimburi în valoarea de 4 miliarde de euro anual. Dar europenii sperǎ sǎ poatǎ profita mult mai mult de normalizare, şi eventual sǎ fie mai rapizi decît americanii care vor debarca şi ei pe insulǎ, nu peste multǎ vreme, cu proiecte economice.

Si Statele Unite sunt în plin dialog cu autoritǎţile cubaneze în vederea reluǎrii relaţiilor diplomatice şi economice, iar recent cele douǎ pǎrţi "s-au felicitat" pentru progresele obţinute. Ceea ce nu înseamnǎ cǎ nu rǎmîn încǎ numeroase puncte blocate.

Cuba figureazǎ din 1982 pe lista americanǎ a "statelor care sprijinǎ terorismul", iar acest fapt este unul dintre primele motive ale blocajului. Cuba cere de multǎ vreme sǎ fie "ştearsǎ" de pe aceastǎ listǎ neagrǎ pe care se aflǎ alǎturi de Iran, Siria şi Sudan.

Un alt dezacord ţine de ridicarea embargoului economic impus Cubei de cǎtre americani din 1962. La Washington, atît în tabǎra republicanilor cît şi a democraţilor sunt voci care se exprimǎ în favorea ridicǎrii embargoului, dar şi altele care cer menţinerea sa pînǎ cînd represiunea politicǎ va înceta în Cuba. Dacǎ redeschiderea ambasadei pare o formalitatea, rezolvarea altor numeroase litigii acumulate de 50 de ani încoace se anunţǎ mai dificilǎ.

Pe data de 10 şi 11 aprilie va avea loc un "summit" al celor douǎ Americi la Panama, la care se vor întîlni Barack Obama şi Raul Castro. Dar Washington-ul sperǎ ca ambasada sa la Havana sǎ poatǎ fi deschisǎ înainte de acest eveniment. De notat cǎ în ianuarie anul acesta, înainte de o rundǎ de discuţii americano-cubaneze, Havana a pus în libertate 53 de dizidenţi, la cererea Statelor Unite. O altǎ rundǎ de discuţii este programatǎ la sfîrşitul lunii martie.

Mai meritǎ semnalatǎ din Cuba intenţia partidului de a superviza un fel de reînnoire generaţionalǎ la conducere. Fǎrǎ grabǎ însǎ. Abia în aprilie va fi convocat cel de-al 7-lea Congres al partidului unic şi ar urma sǎ fie aprobatǎ o nouǎ lege electoralǎ în vederea alegerilor generale din 2018. Un analist cubanez vorbeşte despre "prima tranziţie generaţionalǎ la nivelul înalţilor responsabili de la Revoluţia din 1959". Era şi timpul, pentru cǎ alfel Partidul Comunist Cubanez risca sǎ înceapǎ sǎ fie condus de morţi.