Frontul naţional în ambuscadă la alegerile departamentale din Franţa

Alegerile departamentale de acum sunt primele care se derulează după controversata reformă adoptată cu greu în 2013. Inainte de acea reformă, numărul cantoanelor franceze era de peste 4 mii şi scrutinul se chema dealtfel cantonal. După redecuparea Franţei de acum doi ani, numărul cantoanelor s-a înjumătăţit, a ajuns la puţin peste 2 mii. In paralel mandatele tuturor aleşilor se reînoiesc deodată pe tot teritoriul – înaintea reformei, la cantonale consilierii locali erau reînnoiţi câte jumătate dintre ei o dată la trei ani.

Obiectivul reformei era de a impune paritatea în consiliile departamentale – azi doar 14 procente dintre membrii sunt femei. Aşa s-a impus şi scrutinul binominal mixt majoritar, lucru care va da naştere în fiecare canton la alegerea unui « cuplu » mixt de consilieri. Ca să fie ales din primul tur, « binomul » trebuie să obţină majoritatea absolută a sufragiilor exprimate şi un număr de sufragii cel puţin egal cu un sfert din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Primele două « perechi » ajunse în frunte se pot menţine la turul doi. Următoarele binoame se pot menţine şi ele în cursă dacă obţin cel puţin 12,5 la sută din numărul de alegători înscrişi. Binomul care obţine cel mai mare număr de voturi la turul doi e declarat învingător. Odată alesi, cei doi consilieri îşi exercită mandatele independent unul de celălalt. Al « treilea » tur are loc pe 2 aprilie când sunt aleşi de către aceşti consilieri preşedintii departamentali. Prerogativele exacte ale consilierilor departamentali şi ale consiliilor departamentale nu sunt încă definite întrucât legea în speţă încà nu a fost definitiv adoptată.

In fine să mai spunem că o serie de teritorii nu sunt concernate de aceste alegeri departamentale. La Paris de exemplu nu au loc alegeri pentru că oraşul-capitală e şi comună şi departament. Consilierii parizieni sunt deci aleşi cu ocazia alegerilor municipale. Nici la Lyon nu au loc departamentale şi nici într-o serie de teritorii franceze de peste mări.

Care au fost temele abordate în timpul campaniei electorale ?

Până acum consilierii departamentali aveau la dispoziţie un buget total de peste 75 de miliarde de euro. Bani care erau investiţi în mare parte în ajutoare sociale dar şi în ajutoare pentru firme, întreţinerea şoselelor şi a colegiilor sau pentru investiţii în sectorul digital.

Cum legea care va fixa noile prerogative ale consilierilor departamentali mai este în discuţie şi face naveta între Adunarea naţională şi Senat – cele două camere ale parlamentului francez – aceste prerogative ale colectivităţilor teritoriale au marcat parţial discuţiile. Ce competenţe pot avea consilierii acestor colectivităţi – pe care dealtfel premierul Manuel Valls se gândea să le suprime – ce finanţare – mai ales în timpuri de criză precum în acest moment – iată doar câteva teme abordate dar încă o dată, doar în sensul de a modifica proiectul de lege încă în curs de dezbatere pentru că altfel, aleşii de duminică şi cei din 29 martie încă nu ştiu ce misiune îi aşteaptă.

Poate şi din cauza acestui vid de subiecte concrete i-a făcut pe unii dintre candidaţi să abordeze teme fără nicio legăturà directă cu alegerile departamentale. Tema laicităţii s-a făcut de exemplu auzită în ultimele zile din cauza propunerii unor aleşi conservatori din UMP să suprime meniul fără carne de porc la şcoală sau vălul islamic în universităţi. Tot atâtea teme preluate de dreapta « tradiţională » pentru a tăia probabil iarba de sub picioarele Frontului naţional, partidul extremei drepte. Mişcarea lui Marine Le Pen a făcut e adevărat din apărarea laicităţii una din principalele ei teme de campanie. Nu se ştie dacă din cauza asta - sau datorită acestei propuneri – sau nu, dar extremiştii de dreapta sunt daţi favoriţii scrutinului de duminică cu circa 30 la sută din sufragii, devansând cu un punct partidul UMP. Socialiştii de la guvernare sunt creditaţi cu doar circa 20 de procente şi riscă deci să piardă o mare parte din departamentalele pe care le controlează astăzi.

Care este miza exactă a scrutinului de duminică şi din 29 martie ?

Una dintre marile schimbări de pe urma acestor departamentale ar putea fi sfârşitul bipartismului în Franţa. Campania a fost eclipsată de ameninţarea Frontului naţional. Deziluzia tot mai mare faţă de partidul socialist de la guvernare, cuplată cu o persistentă neîncredere în conservatorii din UMP ar putea deschide porţile departamentelor extremiştilor de dreapta. Frontul naţional este în fruntea sondajelor de opinie de multă vreme şi pe o pantă tot mai ascendentă. Adesea descris drept un vot protestatar, votul în favoarea extremei drepte s-a transformat într-unul de adeziune estimează mai mulţi analişti. Stagnarea economiei franceze şi atentatele jihadiste din ianuarie au dat aripi discursului anti-imigraţie tinut de Marine Le Pen şi ai ei. La asta se adaugă şi disensiunile interne atât de la socialişti cât şi de la conservatori, certuri care nu fac decât să împingă alegătorii spre Frontul naţional.

Prima victimă a departamentalelor ar urma deci să fie stânga – formată din socialişti, comunişti şi ecologişti - care astăzi controlează trei cincimi din departamente. Infrângerea anunţată a stângii se va datora în parte fără îndoială şi absenteismului de duminică care va bate noi recorduri. Iar în rândul absenteiştilor se vor numără mulţi simpatizanţi socialişti decepţionaţi de ultimii trei ani de guvernare.

In acest context, conservatorii din UMP speră să inverseze raportul de forţe în favoarea lor. Ar fi primul « succes » electoral de când Nicolas Sarkozy a preluat conducerea partidului în toamnă. UMP ar urma să profite la turul doi şi de o parte dintre alegătorii socialişti care se vor mobiliza în favoarea conservatorilor pentru a contra Frontul naţional. Problema este că şi o parte dintre alegătorii conservatori va migra spre Frontul naţional.

Mişcarea lui Marine Le Pen speră astfel ca după turul doi să cucerească cel puţin două departamente – Vaucluse şi Aisne sunt cele mai des citate – lucru care fi nu doar o premieră dar şi o veste de prost augur pentru prezidenţialele din 2017.