Franţa trece definitiv de la bipartism la tripartism

« Francezii vor trebui să se familiarizeze cu acest nou cuvânt care este tripartismul ». Constatarea nu o face doar comentatorul de la Le Monde ci mai toată lumea şi ea se bazează pe rezultatele de la departamentalele de duminică. Un scrutin care a dat naştere la o hartă tricoloră a Franţei : roz, albastru şi maron. Cert, după turul doi de duminica viitoare, Hexagonul va arăta mai degrabă albastru, consfiinţind victoria dreptei tradiţionale din UMP. Nu e însă mai puţin adevàrat că Frontul naţional a înregistrat o creştere spectaculoasă – chiar dacă ea e mai mică decât se prezicea – care demonstrează clar că francezii au întors pagina clasicului duel dreapta-stânga. Cum remarcă acelaşi comentator de la Le Monde citat mai înainte, « partidul lui Marine Le Pen este marele învingător al primului tur de scrutin al departamentalelor. Că nu este primul partid din Franţa cum a fost la europenele de anul trecut nici nu mai contează. Ce contează este comparaţia cu alegerile precedente de acelaşi tip. Ori la acest capitol lucrurile sunt fără drept de apel. Atât dreapta tradiţională formată din UMP şi o parte din centrişti cât mai ales socialiştii au pierdut teren duminică, şi-au restrâns baza electorală. Doar Frontul naţional a progresat obţinând chiar 8 mandate încă din primul tur, o situaţie nemaiîntâlnită pentru o mişcare care până acum nu avea decât doi aleşi departamentali. Modul de scrutin majoritar face însă că duminica viitoare, după închiderea secţiilor, creşterea spectaculoasă în voci exprimate pentru Frontul naţional, nu se va traduce nici pe departe într-o creştere la fel de inedită în termeni de mandate. Ca şi în alegerile legislative, extrema dreapta va fi subreprezentată în consiliile departamentale. Cel mai rău lucru ar fi ca stânga şi dreapta tradiţională să considere că acest sistem le va permite pe veci să-şi schimbe locurile între ele. Se pune în mod clar chestiunea perenităţii unui mod de scrutin care favorizează mecanic bipartismul când electoratul arată că el îşi doreşte tripartismul » conchide comentatorul de la Le Monde. « O dovadă că Frontul naţional a impus tripartismul în Franţa este că acest partid este direct responsabil de eliminarea stângii din cel puţin un sfert din cantoanele ţării » notează de partea sa analiştii de la versiunea franceză a sitului Huffington Post.

O altă învăţătură de pe urma acestui prim tur al departamentaelor este că extrema dreaptă şi-a demonstrat capacitatea de a se implanta încet dar sigur în peisajul electoral francez. Chiar dacă nu va reuşi decât cu greu să cucerească eventual unul sau două departamente franceze după finala de duminica viitoare, Frontul naţional nu numai că progresează în bastioanele sale tradiţionale dar se impune în faţa socialiştilor şi a dreptei clasice uneori chiar pe terenurile acestora unde, prin definiţie, nu avea până acum nici bază electorală şi nici aleşi locali. Un semnal de alarmă care prezice cu certitudine o basculare parţială la regionalele de la sfârşitul anului dar poate şi o surpriză de proporţii la prezidenţialele din 2017.