Alegeri departamentale în Franţa: victorie clarǎ a dreptei, "bulversare durabilǎ" a peisajului politic

In discursul pronunţat imediat dupǎ anunţarea rezultatelor estimative, premierul Manuel Valls a recunoscut "victoria incontestabilǎ a dreptei republicane". El a ţinut sǎ precizeze în acelaşi timp cǎ înfrîngerea stîngii se datoreazǎ în mare mǎsurǎ diviziunilor sale interne. Intervenţia televizatǎ a lui Manuel Valls a fost un exerciţiu politic dificil, în mǎsura în care el s-a implicat intens pe teren, în special pentru a crea un baraj republican în faţa extremei drepte.

"Francezii, prin votul lor, şi chiar prin abstenţionismul lor, şi-au exprimat din nou aşteptǎrile, exigenţele, furia, oboseala în faţa unei vieţi cotidiene dificile, în faţa şomajului, a impozitelor, a vieţii prea scumpe. Am receţionat acest mesaj." Sunt cuvintele lui Manuel Valls. 

In ciuda acestor rezultate, care reprezintǎ "o bulversare durabilǎ la peisajului politic francez", guvernul rǎmîne ferm decis sǎ continue reformele, a ţinut însǎ sǎ sublinieze Manuel Valls şi a enumerat apoi numeroasele reforme în curs, unele urmînd sǎ fie legiferate înainte de venirea verii. Seful guvernului considerǎ cǎ economia merge mai bine, numai cǎ efectele nu sunt încǎ perceptibile pentru francezi. El le-a promis practic francezilor cǎ viitoarea lege privind competititivitatea va favoriza crearea de locuri de muncǎ. El a mai evocat legea privind tranziţia energeticǎ şi protecţia biodiversitǎţii, precum şi scǎderea impozitelor de care vor beneficia încǎ în cursul acestui an nouǎ milioane de familii. In altǎ ordine de idei, Manuel Valls s-a mai angajat sǎ fie ferm în lupta faţǎ de ameninţarea teroristǎ, în Franţa şi în strǎinǎtate. Discursul sǎu, în care s-a mai referit la rolul şcolii, la laicitate, la lupta împotriva rasismului şi a antisemitismului, s-a încheiat cu un apel la unitate. "Trebuie sǎ credem în viitor" a fost mesajul final al premierului.  

Acest scrutin departamental reprezintǎ a patra înfrîngere electoralǎ consecutivǎ a executivului de la Paris, dupǎ alegerile municipale, europene şi senatoriale. Rezultatul scrutinului reprezintǎ, în ochii multor comentatori, şi un test pentru alegerile prezidenţiale din 2017. Iar liderul opoziţiei, Nicolas Sarkozy, îşi consolideazǎ poziţia în aceastǎ perspectivǎ. De notat cǎ stînga piede, la aceste alegeri, un departament cu conotaţie simbolicǎ, este vorba de Corrèze, condus multǎ vreme de actualul preşedinte François Hollande.

Extrem de ofensivǎ a fost, imediat dupǎ discursul lui Manuel Valls, intervenţia lui Nicolas Sarkozy, liderul dreptei: "Niciodatǎ în cursul celei de-a cincea republici familia noastrǎ politicǎ nu a cîştigat atîtea departamente. Prin votul lor francezii au respins masiv politica lui François Hollande şi a guvernului sǎu".

Nicolas Sarkozy l-a mai acuzat pe François Hollande cǎ ignorǎ în mod deliberat mesajul francezilor menţinînd actuala linie politicǎ. "Angoasa şi frica cîştigǎ teren în Franţa", a mai spus Nicolas Sarkozy anunţind un "proiect alternativ puternic al dreptei şi al centrului" pentru perioada urmǎtoare. Tot el i-a taxat pe socialişti ca fiind "cei mai arhaici din Europa". "Speranţa renaşte pentru Franţa", a fost concluzia lui Nicolas Sarkozy în urma acestor alegeri departamentale şi le-a dat "rendez-vous" francezilor la alegerile regionale din toamnǎ.

Tot "victorie" strigǎ şi Marine Le Pen, lidera extremei drepte. Ea anunţǎ un numǎr fǎrǎ precedent de consilieri departamentali pentru Frontul Naţional, deşi imediat dupǎ anunţarea rezultatelor nu reieşea cǎ extrema dreaptǎ ar fi luat sub control vreun departament.