Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Liga Arabǎ doreşte crearea unui "mini-NATO"

Tǎrile arabe au anunţat, în contextul crizei din Yemen, crearea unui "forţe unificate" detinatǎ combaterii terorismului. Proiectul ar urma sǎ ia o formǎ definitivǎ în urmǎtoarele patru luni şi reprezintǎ o premierǎ absolutǎ în lumea arabo-musulmanǎ. In paralel, Liga Arabǎ anunţǎ cǎ va continua bombardamentele împotriva rebelilor şiiţi din Yemen pînǎ cînd aceştia vor depune armele.

Propunerea de creare a unei forţe de intervenţie comune a fost aprobatǎ de 21 dintre cele 22 de ţǎri membre ale Ligii Arabe. De notat cǎ Siria nu s-a pronunţat pentru cǎ de fapt nici nu a participat la summit-ul de duminicǎ de la Charm-el-Cheikh, unde s-a luat aceastǎ decizie. Iniţiativa aparţine Egiptului, condus acum cu o mînǎ de fier de un preşedinte care este de fapt şi mareşal şi şef al armatei, şi care se teme de extinderea fenomenului jihadist. De fapt, ţǎrile arabe vor sǎ constituie un fel de mini-NATO, scrie un comentator în cotidianul Le Figaro. Iar operaţiunea lansatǎ în prezent de noua ţǎri arabe si de Pakistan în Yemen reprezintǎ un test pentru capacitatea Ligii Arabe de a se organiza în jurul unui proiect militar şi mai ambiţios.

Unii experţi se îndoiesc însǎ cǎ ţǎrile arabe ar fi capabile sǎ ducǎ la bun sfîrşit acest proiect, din cauza diviziunilor care existǎ în interiorul lumii arabo-musulmane şi al intereselor divergente. O astfel de forţǎ riscǎ sǎ aparǎ ca una pusǎ în serviciul intereselor sunite. Irakul, care este condus de un guvern dominat de majoritatea şiitǎ, a şi formulat unele rezerve şi a precizat cǎ nu va accepta niciodatǎ pe teritoriul sǎu trupe care sǎ nu fie irakiene.

Egiptul şi Arabia Sauditǎ par sǎ fie însǎ ţǎrile cele mai interesate de un astfel de proiect. Egiptul dispune de armata cea mai numeroasǎ din lumea arabǎ, iar Arabia Sauditǎ de mijloacele financiare cele mai importante, fiind capabilǎ sǎ achiziţioneze echipamente extrem de sofisticate. Aceste tari se tem îns amai mult de Iran decît de johadism.

Mai rǎmîne de vǎzut dacǎ intervenţia din Yemen, care este şi ea una fǎrǎ precedent, asociind 10 ţǎri, va reuşi. Egiptul, care a avut deja experienţa unei intervenţii terestre în Yemen, în deceniul şapte al secolului trecut, rǎmîne extrem de prudent în contextul actualei crize yemenite. Egiptenii îşi amintesc cum, între 1962 şi 1970, s-au lǎsat antrenaţi într-un rǎzboi civil interminabil între Yemenul de nord şi Yemenul de sud. La acea orǎ se spunea cǎ Yemenul a fost "Vietnamul egiptenilor", altfel spus armata egipteanǎ s-a împotmolit în acelaşi fel cum s-a întîmplat cu americanii în Vietnam.

In acelaşi timp, Occidentul ar prefera ca haosul care se instaureazǎ treptat în multe ţǎri arabe (Siria, Libia, Irak), sǎ poatǎ fi circumscris chiar de arabii înşişi. Orice iniţiativǎ de naturǎ sǎ lichideze mişcarea jihadistǎ, devenitǎ inamicul numǎrul unu al Occidentului, este de fapt binevenitǎ. 

 

895