Mediterana: o nouǎ dramǎ a imigraţiei, 400 de clandestini daţi dispǎruţi

Cifrele anunţate de oficialitǎţie italiene reprezintǎ un fel de metafore ale disperǎrii şi ale nefericirii. La începutul acestei sǎptǎmîni serviciile de coastǎ italiene au repertoriat 45 de vase transportînd în condiţii teribile 6500 de clandestini. 144 de persoane au fost salvate dupǎ naufragiul unuia dintre vase, dar au fost descoperite şi corpurilor unor persoane înecate. Dacǎ se confirmǎ însǎ moartea celor 400 de imigranţi absenţi, atunci aceastǎ dramǎ riscǎ sǎ devinǎ cea mai gravǎ de la naufragiul produs pe 3 octombrie 2013 în largul insulei Lampedusa, cînd s-au înecat 366 de persoane.

Intre sîmbǎtǎ 11 şi luni 13 aprilie serviciile italiene au recuperat 450 de minori, ceea ce spune mult despre un alt fenomen, tot o expresie a disperǎrii de fapt. Multe familii africane, în special din regiunea sub-saharianǎ, care nu-şi pot plǎti traversarea în Europa încearcǎ mǎcar sǎ-şi trimitǎ copiii în aceastǎ lume consideratǎ, în comparaţie cu situaţia din Somalia de exemplu, un paradis.

Europa nu reuşeşte sǎ facǎ faţǎ acestor valuri migratorii, ca sǎ nu mai spunem cǎ ea apare divizatǎ în faţa fenomenului. Tǎrile din nord sunt tentate sǎ considere aceastǎ problemǎ ca fiind una a celor din sud. Deşi, în mod paradoxal, candidaţii la azil încearcǎ sǎ ajungǎ mai degrabǎ în ţǎrile nordice dupǎ ce au pus piciorul în Italia, Spania sau Franţa. In 2014, în Italia au fost depuse numai 63 000 de cereri de azil, şi cam tot atîtea în Franţa, în timp ce Germania a înregistrat 173 000 de cereri, iar Suedia 75 000 de cereri.

Fluxul de refugiaţi africani a devenit şi un subiect de polemicǎ, precum şi o temǎ electoralǎ. Fapt extrem de vizibil în Italia unde pe data de 31 mai vor avea loc alegeri municipale. Cum Italia gǎzduieşte deja 80 000 de clandestini, apelul ministerului de interne, pe 14 aprilie, de gǎsire a încǎ 6500 de locuri, a provocat o reacţie alergicǎ în rîndurile partidului Forza Italia. Unul din liderii formaţiunii lui Berlusconi considerǎ cǎ autoritǎţile trebuie mai degrabǎ sǎ respingǎ "invazia" decît sǎ caute locuri de cazare.

Cotidianul Le Monde descrie într-un articol condiţiile inumane în care se efectueazǎ aceste traversǎri, precum şi faptul cǎ traficanţii sunt din ce în ce mai violenţi. Ei nu au ezitat sǎ recurgǎ la arme de foc pentru a-şi recupera, de pe coastele italiene, unele ambarcaţiuni, dovadǎ, mai aratǎ de Monde, cǎ în Libia a apǎrut o penurie în aceastǎ privinţǎ. Din surse franceze se afirmǎ cǎ în spatele acestui trafic care aduce sume importante s-ar afla, printre alte reţele, şi Organizaţia statul islamic. In acest caz sosirea miilor de candidaţi la azil pe teritoriul european devine o problemǎ şi mai complicatǎ, şi probabil cǎ serviciile speciale europene îşi pun întrebarea dacǎ printre miile de disperaţi sosiţi de pe ţǎrmurile Africii nu se aflǎ şi cazuri izolate de indivizi manipulaţi de jihadişti.