Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: rapoarte privind stimularea angajamentului republican

index.jpg

Gérard Larcher, François Hollande, Claude Bartolone, credit foto: rfi.fr

In Franţa, executivul analizeazǎ în prezent douǎ raporate destinate sǎ întǎreascǎ fundamentele Republicii franceze şi sǎ stimuleze angajamentul republican pe teritoriul Hexagonului precum şi o mai bunǎ integrare a strǎinilor care vor sǎ devinǎ francezi. Existǎ însǎ probleme şi cu tineri nǎscuţi în Franţa, care au în mod automat cetǎţenie francezǎ, dar ataşamentul lor faţǎ de valorile Republicii franceze rǎmîne fragil.

Despre problemele care apar în mecanismul integrǎrii imigranţilor în Franţa se discutǎ de peste douǎ decenii. Faptul cǎ mecanismele de integrare s-au blocat, sau faptul cǎ dau rateuri de foarte multǎ vreme, este deseori evocat de comentatorii avizaţi. In Franţa, unde nu sunt recunoscute minoritǎţile naţionale, au apǎrut de fapt comunitǎţi care evolueazǎ practic într-o lume paralelǎ, iar uneori nu se recunosc în cultura, tradiţiile şi stilul de viaţǎ francez.

Reflecţia în jurul acestor realitǎţi a fost acceleratǎ de atentatele de la începutul acestui an comise la Paris împotriva redacţiei revistei umoristice Charlie Hebdo precum şi împotriva unui magazin evreiesc. Douǎ echipe, una aflatǎ sub egida Senatului şi alta aflatǎ sub egida Adunǎrii Naţionale Franceze, au pregǎtit douǎ seturi de propuneri care se aflǎ acum pe masa de lucru a preşedintelui francez.

Este interesant de constatat cǎ aceste douǎ rapoarte reflecteazǎ douǎ sensibilitǎţi diferite, purtînd marca a douǎ personalitǎţi franceze, una de dreapta şi una de stînga: Gérard Larcher, preşedinte al Senatului, şi Claude Bartolone, preşedinte al Adunǎrii Naţionale. Animozitǎţile dintre ei nu a permis, dupǎ cum aratǎ presa francezǎ, o veritabilǎ concertare între cele douǎ echipe.

Preşedintele Senatului considerǎ cǎ trebuie întǎrit rolul şcolii şi reafirmatǎ autoritatea profesorului. El mai cere ca anual sǎ fie stabilitǎ o cotǎ în materie de flux migratoriu, în funcţie de capacitatea de primire a Franţei. Acest raport mai preconizeazǎ crearea unui serviciu civic pentru strǎinii care doresc sǎ obţinǎ cetǎţenia francezǎ, astfel încît ei sǎ treacǎ print-un fel de stagiu de iniţiere în privinţa valorilor pe care le promoveazǎ Franţa, printre ele laicitatea.

In ce-l priveşte pe preşedintele Adunǎrii Naţionale, el sugereazǎ o întreagǎ strategie pentru dezoltarea spiritului de rǎspundere, a benevolatului. Mǎsura sa cea mai importantǎ, care provoacǎ noi polemici în Franţa, este însǎ ce legatǎ de obligativitatea votului.

Tema votului obligatoriu revine de fapt ca o cometǎ în viaţa politicǎ francezǎ. Din 1870 încoace au fost propuse în  Parlament 51 de proiecte de lege privin votul obligatoriu. Aceastǎ idee îşi are apǎrǎtorii ei şi detractorii ei. Cei care o promoveazǎ considerǎ cǎ un cetǎţean obligat sǎ voteze este în felul acesta obligat şi sǎ se implice mai mult în viaţa cetǎţii, în dezbaterile ei. Cei care criticǎ ideea spun cǎ obligativitatea de a vota creazǎ un delict, şi anume faptul de a nu vota, ceea ce nu ar fi în mǎsurǎ sǎ rǎspundǎ cauzelor profunde ale decepţiei resimţitǎ de abstenţionişti în faţa clasei politice.

Votul obligatoriu a fost pînǎ acum adoptat de 30 de ţǎri, dar acest model nu a devenit foarte convingǎtor. Iatǎ ce spune în privinţa sa analistul Guillaume Tabard în cotidianul Le Figaro: "Ciudatǎ rǎsturnare care duce la transformarea unui drept în obligaţie - a face din libertate o constrîngere. Ceea cea transformǎ democraţia participativǎ în democraţie imperativǎ!"

Mai meritǎ semnalat însǎ cǎ în Franţa, potrivit unui sondaj, 56 la sutǎ dintre francezi sunt favorabili introducerii votului obligatoriu. Iar 67 la sutǎ l-ar accepta cu atît mai mult dacǎ ar fi recunoscut votul alb.

Rǎmîne acum ca executivul francez sǎ facǎ sinteza necesarǎ din propunerile fǎcute de cele douǎ echipe, eventual foarte repede pentru cǎ incapacitatea Republicii de a-şi integra cetǎţenii provenind din imigraţie favorizeazǎ forţe politice cu viziuni xenofobe şi chiar anti-republicane. 

665