Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


2014 - Să trăiţi, să-nfloriţi...Heureuse nouvelle année !

2014_0_0.jpg

credit foto: rfi.fr

In acest început de an vǎ urǎm toate cele bune şi sub forma unei cronici bilingve semnatǎ de scriitorul Virgil Tǎnase. Deseori în România şi în Franţa oamenii îşi ureazǎ cam aceleaşi lucruri, dar cu nuanţe de umor diferite.

Începem, veţi fi băgat de seamă, un an nou, aşa numitul 2014, căruia îi dorim şi lui să crească mare, să fie cuminte şi să-şi asculte părinţii. Se cade să vă aduc, după cuviinţă, urările care se fac din tată-n fiu la asemenea ocazie : « Să trăiţi, să-nfloriţi, ca merii, ca perii în mijlocul… »

În mijlocul verii ? Nu prea se potriveşte că doar mărul înfloreşte şi el, ca tot omul, în aprilie ! Odată mai mult românul dovedeşte că este mai mult poet decât grădinar, mai mult artist decât realist şi, la drept vorbind, prefer urarea noastră fistichie celor pe care le primesc aici : « Joyeux Noël et heureuse nouvelle année ! » que personne, je dis bien personne ! n’oserait élargir en y ajoutant quelques rimes fussent celles-ci aussi niaises, néanmoins fondamentalement sincères, telles celles qui rehaussaient la portée intellectuelle des broderies dont nos parents ornaient autrefois la cuisine : « Nevasta frumoasă /Face mâncarea gustoasă » « La noi în bucătărie / Dragoste şi veselie ». Nu ştiu… !

Aşa, în dorul lelii, m-ar bucura ca prietenii mei francezi să adauge urărilor pe care mi le fac un sâmbure de năzbâtie, ce le trece şi lor prin cap, fie şi numai : « Une heureuse nouvelle année / Argent, amour et gaité ! » Ah, non, pardon ! Cela sent trop Baudelaire avec son « luxe, calme et volupté » et ça fait kitch. Alors plutôt quelque chose de plus…, de moins élaboré, de moins soumis à l’alexandrin, à la grammaire de Grevisse et à la séquence ternaire,  quelque chose du genre : « Une heureuse nouvelle année / Bonne chance et bonne santé ! » parce que n’est-ce pas ? le Roumain, inéluctablement poète, a l’habitude de dire : « Să fie cu sănătate / Că-i mai bună decât toate ! ».

Da, spuneam,  « Bonne chance et bonne santé ! » sau altfel : « Joyeux Noël et que la nouvelle année vous apporte… », à partir de là toutes les variantes sont envisageables : vous apporte un bébé, vous apporte des tonnes de blé, un siège de député, un amour de conte de fées, une croisière sur le Yang-Tsé, le bonheur d’une fleur de thé amoureuse d’un briquet en diamant violet dispus să facă orice şi chiar să se împuşté din prea multă dragosté… » Rima e strâmbă ? Păi cum să-i pese de accent celui care răsuceşte anotimpurile ca să-i înflorească merii vara ?! Aidoma lui Cehov care povestea că cea mai frumoasă descriere a mării o găsise în caietul unui şcolar : « Marea e mare », poetul Dan Laurenţiu, atât de drag mie, odihnească-l Dumnezeu, nu-mi spunea el, odată, că găsise cele mai frumoase versuri de dragoste într-o scrisoare trimisă la poşta redacţiei : « Ochii Mariţei / Sunt ca doi dedíţei. » Da, întorcându-ne la ale noastre şi la urările de anul nou, nu-i în firea oamenilor de-aici, să se lase, măcar la sărbători, purtaţi de rimă şi trebuie să te numeşti, pardon, Wilhelm Albert Włodzimierz Aleksander Apolinary Kostrowicki, zis Apollinaire ca să te-apuci să scrii pe malurile Seinei : « Avec ses quatre dromadaires / Don Pedro d’Alfaroubeira / Courut le monde et l’admira. / Il fit ce que je voudrais faire / Si j’avais quatre dromadaires. »

Vous n’avez pas quatre dromadaires, moi non plus, et c’est pourquoi je passe mes fêtes à Paris, sous la pluie, trempé comme une souris… Etc. Sans compter le vent, un vent à décorner les bœufs, comme on dit. Somme toute, mon histoire de vœux cache un autre dépaysement. Ici, je viens de vous le dire, il pleut. Anul nou sunt obişnuit să-l petrec în nămeţi până la genunchi. Ici, je viens de vous le dire, il vente. Bate vântul dar nu viscoleşte, de te-ntrebi de ce mai bate. Mon sapin, il est grand, il est beau, il est cher, il est de la meilleure qualité, mais il ne sent pas. La mine, chiar şi-n anii « sumbrului deceniu » brazii miroseau a brad, zăpada era zăpadă, varza varză, curcanul, chiar dacă nu-l aveai, era curcan cinstit, moş Crăciun era moş şi era bătrân de-adevăratelea – nu senior, nici troisième âge. Într-un cuvânt, ca şi-n zece sau ca-ntr-o sută, Heureuse nouvelle année n-are nici în clin nici în mânecă cu Anul nou cu bucurie care şi la voi să fie… Doamne, aşa ceva spus pe franţuzeşte ar face să se răsucească în morminte toţi academicienii  Franţei de la Richelieu citire et de là où il se trouve Grevisse, le célèbre auteur belge du non moins célèbre ouvrage « Le Bon usage », crierait au scandale dans les clairons de l’Apocalypse.

La începutul unui nou an, aşa numitul 2014, sunt ispitit să cred că lumea rânduită, care-şi are, fireşte marile ei avantaje, e minunată şi chiar există, eficace şi raţională, numai că de-o bucată de vreme şi-a cam pierdut măsura şi brazii ei n-au alt miros decât cel al unei ecuaţii matematice din cap, nici măcar scrisă pe tablă (creta are şi ea mirosul ei). Alors tant pis ! Laissez-moi revenir au moins pour les fêtes, même en français, au chaos d’avant l’invention de la grammaire, du bon sens et de la « juste cadence » (Vă mai aduceţi aminte de la şcoală : « Enfin Malherbe vint et le premier en France / Fit sentir dans les vers une juste cadence » ?!) Permettez-moi, donc, de vous souhaiter, pour l’ainsi nommée année 2014, le bonheur des pommiers qui fleurissent en été, adică, spus mai pe moldoveneşte, Să trăiţi şi să rodiţi ca merii, ca perii până-n toiul învierii.

 

 
Cronica bilingvǎ – La chronique bilingue (20)