Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Criza ucraineanǎ la ora dialogului

In Ucraina, manifestanţii pro-europeni refuzǎ sǎ pǎrǎseascǎ baricadele iar opoziţia rǎmîne prudentǎ în faţa concesiilor fǎcute de putere. Pentru Uniunea Europeanǎ prima urgenţǎ este menţinerea dialogului în Ucraina.

Foiletonul crizei ucrainiene este compus nu numai din imagini şocante, din baricade, manifestaţii, ciocniri cu poliţia şi declaraţii exasperate ale unor oameni care vor prosperitate şi democraţie. Un al doilea film se desfǎşoarǎ în culise şi pe terenul nuanţelor. Dacǎ iniţial Uniunea Europeanǎ şi-a arǎtat sprijinul explicit faţǎ de opozanţi şi manifestanţi, prin accentul pus acum pe ideea de dialog Bruxelles-ul transmite un avertisment şi celor care, în tabǎra anti-Ianukovici, tind sǎ se radicalizeze. Doamna Catherine Asthon, responsabila cu diplomaţia a Uniunii Europene, aflatǎ la Kiev, a ţinut sǎ denunţe apelurile la violenţǎ şi intimidǎrile proferate din ambele tabere.

De la Berlin se anunţǎ cǎ doamna Angela Merkel, cancelarul Germaniei, i-a telefonat preşedintelui rus pentru a-i cere sǎ contribuie şi el la stimularea dialogului în Ucraina. Moscova şi-a schimbat efectiv tonul în ultimile zile şi acceptǎ ideea cǎ Viktor Ianukovici trebuie sǎ gǎseascǎ un teren de înţelegere cu opoziţia. In acelaşi timp însǎ, Rusia avertizeazǎ cǎ s-ar putea sǎ-şi modifice planul de ajutorare a economiei ucrainiene. Putin a promis un ajutor de 15 miliarde de euro dar care este de fapt un împrumut, iar acum vrea sǎ fie sigur cǎ îşi va putea recupera banii dacǎ la Kiev vor avea loc schimbǎri în configuraţia puterii.

Un comentator francez constatǎ, în cotidianul Le Figaro, cǎ mişcarea de revoltǎ din Ucraina nu mai este una legatǎ de dorinţa de integrare în Uniunea Europeanǎ. Ceea ce vor ucraineinii este crearea unui veritabil stat de drept în ţara lor, şi din acest motiv de altfel unda revoltei s-a extins şi în regiunile în care în mod tradiţional partidul lui Ianukovici este sprijinit de populaţie. In Ucraina a apǎrut un "sentiment democratic naţional", scrie Pierre Rousselin în Le Figaro, ceea ce conferǎ o nouǎ semnificaţie crizei din aceastǎ ţarǎ. Interesant este faptul cǎ acest "sentiment democratic naţional" pare sǎ fie împǎrtǎşit şi de miliardarii şi milionarii Ucrainei, de acei oameni de afaceri care viseazǎ la deschidere, la liberǎ circulaţie şi mai ales la posibilitatea de a putea sǎ-şi dezvolte relaţiile cu Occidentul. De fapt, omul cel mai bogat din Ucraina, Rinat Akhmetov, este cel care a convins Parlamentul sǎ anuleze legile represive decretate pe 16 ianuarie.

De notat cǎ Polonia a fost extrem de activǎ în ultimul timp pentru calmarea situaţiei din Ucraina. Primul ministru polonez Donald Tusk şi-a programat o întreagǎ serie de consultǎri cu liderii europeni pe marginea dosarului ucrainean, Varşovia fiind şi primul avocat al integrǎrii europene a Poloniei. Joi, 30 ianuarie, premierul Donald Tusk a discutat la Paris cu preşedintele François Hollande despre criza din Ucraina, urmǎtoarele etape ale turneului sǎu fiind Berlin şi Londra.

Intr-un interviu acordat cotidianului Le Monde, ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski aratǎ şi el cǎ europenii trebuie sǎ încurajeze discuţiile de la Kiev dintre opoziţie şi putere. In altǎ ordine de idei, el considerǎ cǎ Ucraina s-ar putea inspira din sistemul adoptat de polonezi dupǎ 1989 în perioada de tranziţie spre democraţie, un sistem sintetizat de un slogan devenit celebru: "preşedintele e din tabǎra voastrǎ, primum ministru e din tabǎra noastrǎ". Instituirea unui regim mai degrabǎ parlamentar decît prezidenţial în Ucraina este deci vǎzutǎ cǎ un bun scenariu de cǎtre Varşovia, fapt pe care îl cere şi opoziţia ucraineanǎ.