Mali sau cum trebuie cîştigată bătălia păcii

Din punct de vedere mediatic François Hollande a avut numai de cîştigat în contextul acestui “dosar”, iar pînă acum gestiunea conflictului din Mali este ireproşabilă. Chiar şi autoritatea sa în Europa are de cîştigat, deşi lui François Hollande i sugerează acum că marea bătălie pe care o are de cîştigat în interior, mai precis în Franţa, este pe tărîm economic. Cotidianul Le Monde publică în ediţia sa de astăzi o caricatură mai degrabă simpatică a lui François Hollande semnată de inspiratul Plantu : îl vedem pe preşedintele francez în costum de paraşutist cu beretă roşie sosind cu paraşuta la Parlamentul de la Strasbourg, comentariul fiind următorul: “După Mali, vin să eliberez Europa de rigoare”.

Trecînd la aspecte mai serioase, putem spune că nici în Mali şi nici pe plan economic victoria lui François Hollande nu este totală şi că aceste bătălii sunt abia la început. Islamiştii radicali sunt destabilizaţi în Mali dar nu definitiv alungaţi sau lichidaţi. Pe de altă parte statul Mali este într-o stare de fragilitate atît de gravă încît, dacă prin absurd, soldaţii francezi s-ar retrage brusc, jihadiştii ar putea recupera terenul pierdut în numai cîteva zile. Acest adevăr nu le-a scăpat celor care au acceptat să participe la Coferinţa Internaţională pe tema statului Mali convocată marţi 5 februarie la Bruxelles. In jur de 50 de înalţi responsabili africani şi europeni, precum şi mai multe organizaţii internaţionale şi-au trimis reprezentanţii în capitala Belgiei dar şi a Europei. In felul acesta comunitatea internaţională îşi demonstrează solidaritatea cu statul Mali şi înţelege să se mobilizeze pentru reconstrucţia sa. După cum spunea ministrul francez al Dezvoltării, Pascal Canfin, în faza următoare trebuie “cîştigată pacea” în Mali, deci se impune aprofundarea dialogului politic. Uniunea Europeană este dispusă să deblocheze 250 de milioane de euro pentru ca democraţia să fie restabilită în Mali, unde sunt prevăzute alegeri pe 31 iulie. Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Africană, Comunitatea economică a Statelor din Africa de Vest, Banca Mondială, precum şi alte instituţii sunt reprezentate la Bruxelles pentru a pune umărul la reconstrucţia economică, politică şi administrativă a statului Mali.

Pe teren, trupele franceze nu-şi slăbesc presiunea asupra islamiştilor radicali retranşaţi într-o zonă muntoasă, la graniţa cu Algeria, unde probabil au fost duşi şi ostaticii francezi. Trei opţiuni sunt analizate acum pentru eliberarea lor, după cum arată un comentator al Agenţiei France Presse: lansarea unor operaţiuni de comando, desfăşurarea trupelor pe teren după principiul (“tăvălugul militar” – spune comentatorul francez) sau începerea unor negocieri. S-ar părea că diverşi intermediari tuaregi şi-au oferit serviciile pentru a negocia eliberarea celor 7 ostatici. Din surse ale serviciilor secrete franceze se afirmă că negocierile au mult mai multe şanse de reuşită cînd sunt duse de pe o poziţie de forţă.

Să mai adăugăm la acest capitol că misiunea europeană destinată pregătirii armatei maliene va fi operaţională la jumătatea lunii martie. 15 ţări s-au oferit să participe la această misiune care se va concretiza prin trimiterea a 490 de experţi militari şi cadre specializate în formarea trupelor. Intr-un interviu acordat recent la televiziunea franceză fostul ministru de externe Alain Juppé nu a ezitat să critice Uniunea Europeană pentru încetineala cu care s-a mobilizat pentru Mali, spunînd chiar că “Europa a fost nulă” în această privinţă. Treptat însă Uniunea Europeană începe să-şi asume rolul, oarecum după principiul “mai bine mai tîrziu decît niciodată”.