Asasinat politic în Tunisia pe fond de gravă criză politică

Numele său este Chokri Belaïd, era avocat de profesie şi conducea o formaţiune laică, Partidul Patrioţilor Democraţi. In vîrstă de 48 de ani, Chokri Belaïd era un om de stînga, cu convingeri forjate la şcoala marxismului dar şi al utopiei panarabe. El este omul care a deranjat de fapt tot timpul pentru că şi preşedintele Habib Bourguiba, iar apoi şi preşedintele Ben Ali au avut grijă ca acest militant pentru drepturile omului să fie pus după gratii. Dar principalul său adversar, de la revoluţia tunisiană încoace, devenise islamismul, mai precis partidul Ennahda aflat la putere, pe care îl critica în mod sistematic şi cu o mare audienţă în faţa opiniei publice tunisiene şi mai ales a tinerilor. Chokri Belaïd nu ezita să-l critice nici pe şeful formaţiunii Ennahda, Rached Ghannouchi. Cu o zi înaintea asasinării sale liderul Partidului Patrioţilor Democraţi denunţa formarea, în Tunisia, a unor miliţii destinate să terorizeze populaţia precum şi unele tentative de dezmembrare a statului. Din 2012 încoace Chokri Belaïd se afla de fapt în fruntea unei coaliţii de stînga formată din mai multe grupuri de extremă stînga şi grupuri naţionaliste arabe. Pentru specialişti este greu de evaluat ponderea politică a acestei coaliţii numită Frontul Popular, dar cu siguranţă că activismul său şi mai ales succesul său mediatic deranja profund unele cercuri islamiste. Nu de puţine ori acest om a fost acuzat şi de populism iar actuala putere l-a acuzat de mai multe ori că manipulază mulţimile pentru a provoca dezordini sociale. Pentru a rezuma, putem spune că acest asasinat este de natură să agraveze criza politică în care se află Tunisia unde clasa politică nu reuşeşte să ajungă la un compromis privind conţinutul viitoarei Constituţii, ceea ce blochează organizarea de noi alegeri.

Acest asasinat a provocat în orice caz noi acte de violenţă, mai multe sedii ale partidului Ennahda au fost atacate, iar instrumentalizarea politică a acestei drame nu a întîrziat nici ea să se producă. Opoziţia i-a acuzat imediat pe islamişti că se află în spatele acestei execuţii comisă de adevăraţi profesionişti, pentru că Chokri Belaïd a fost împuşcat în faţa casei sale. Pe de altă parte partidul de guvernămînt declară că nu are nimic de-a face cu acest asasinat pe care îl denunţă de altfel.

Ne putem întreba, într-adevăr, dincolo de toate aceste declaraţii, cui foloseşte crima. Chokri Belaïd a fost împuşcat cu trei gloanţe de un individ care purta un lung mantou tradiţional tunisian prevăzut cu glugă... Iar asasinul a fugit imediat cu ajutorul unui complice care îl aştepta cu o motocicletă. Nu este dificil deci de imaginat că responsabilii acestei crime sunt islamişti ultra-radicali, fanatici înrolaţi poate în miliţiile pro-guvernamentale, aşa-zisa Ligă de protecţie a revoluţiei. Seful partidului Ennahda, Rached Ghannouchi, a declarat însă următoarele, citez dintr-o depeşă a Agenţiei France Presse: “Beneficiarii acestei crime sunt duşmanii revoluţiei, duşmanii stabilităţii, duşmanii partidului Ennahda şi duşmanii guvernului.” Primul ministru tunisian, Hamadi Jebali, membru al partidului Ennahda a condamnat şi el acest asasinat politic considerîndu-l ca fiind o lovitură dată revoluţiei tunisiene. Preşedintele tunisian, Moncef Marzuki, aflat la Strasbourg în Franţa, şi care urma să plece la un summit al Organizaţiei Conferinţei Islamice la Cairo, a preferat să se întoarcă de urgenţă la Tunis pentru a încerca să calmeze situaţia. In faţa Parlamentului de la Strasbourg însă el a rostit un emoţionant discurs în care a spus, printre altele că autorii acestei crime doresc dezbinarea poporului tunisian. Să notăm că şi preşedintele francez François Hollande a condamnat cu fermitate această crima odioasă comisă în Tunisia. “Belaïd a luptat toată viaţa sa pentru libertate şi toleranţă, precum şi pentru respectarea drepturilor omului, şi aceasta cu convingerea profund înrădăcinată în el că dialogul şi democraţia trebuie să se afle în centrul noii Tunisii” a spus şeful statului francez.

Mai putem spune la acest capitol că islamiştii din Tunisia, ca şi cei din Egipt, se află în prezent într-o poziţie inconfortabilă deşi au ajuns la putere în mod democratic. Euforia lor a fost de scurtă durată iar acum ei sunt confruntaţi cu enorme probleme economice şi sociale, precum şi cu o anumită nerăbdare a populaţiei care doreşte ca democraţia să aducă şi bunăstare, ceea ce nu s-a întîmplat automat. Să mai reţinem că preşedintele tunisian a fost îndelung ovaţionat miercuri 6 februarie de către deputaţii europeni de la Strasbourg pentru discursul său în favoarea democraţiei. Agenţia France Presse arată că unii deputaţi aveau ochii în lacrimi şi că rareori în incinta Parlamentul european s-a produs un moment atît de emoţionant.