Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza ruso-ucraineanǎ: tentative de relansare a dialogului la Paris

000_arp3654072_0.jpg

Laurent Fabius şi Serghei Lavrov: credit foto: rfi.fr

Uniunea Europeanǎ şi Statele Unite continuǎ sǎ facǎ front comun, pe plan diplomatic, în faţa lui Vladimir Putin, alternînd avertismentele cu invitaţiile la dialog. Parisul a gǎzduit miercuri 5 martie o importantǎ reuniune internaţionalǎ la nivel de miniştri de externe, la care şeful diplomaţiei americane John Kerry şi cel rus, Serghei Lavrov, s-au aflat faţǎ în faţǎ. In paralel, Parisul şi Berlinul anunţǎ o iniţiativǎ comunǎ pentru ieşirea din crizǎ. Analizǎm semnificaţia acestor evenimente într-un contex în care tensiunea rǎmîne vie iar atitudinea Rusiei imprevizibilǎ.

O frazǎ rostitǎ de şeful diplomaţiei americane sintetizeazǎ probabil cel mai bine strategia actualǎ a Kremlinului. "Rusia cautǎ un pretext pentru a invada Ucraina", a spus John Kerry. In faţa acestei realitǎţi, sau a acestei perspective îngrijorǎtoare, occidentalii, ţǎrile membre ale Uniunii Europene şi lumea democraticǎ în general încearcǎ sǎ aparǎ unitǎ şi fermǎ. Iar în paralel cu invitaţia la dialog sunt pregǎtite şi mǎsuri de naturǎ sǎ izoleze Rusia. Joi 6 martie, în cadrul unei reuniuni excepţionale, la nivel înalt a Uniunii Europene, urmeazǎ sǎ fie anunţate unele decizii în acest sens.

Iatǎ poziţia Franţei în acest context, rezumatǎ de preşedintele François Hollande, cǎruia de altfel unii comentatori i-au reproşat cǎ nu a fost destul de activ în contextul acestei crize:

"Rusia şi-a asumat riscul unei escalade periculoase. Rolul Franţei, împreunǎ cu Europa, este de a exersa toatǎ presiunea necesarǎ, inclusiv recurgerea eventualǎ la sancţiuni, pentru a propune, pentru a impune, calea dialogului şi a cǎuta o soluţie politicǎ la aceastǎ crizǎ. Iar aceasta pe baza unor principii simple: garanţia integritǎţii teritoriale şi a suveranitǎţii Ucrainei; deasemenea respectul diversitǎţii populaţiei din aceastǎ ţarǎ; şi în sfîrşit organizarea de alegeri libere, sub control internaţional. Rusia, cu care dialogǎm, trebuie sǎ înţeleagǎ cǎ se aflǎ în faţa unei opţiuni foarte importante în ce priveşte viitorarele sale relaţii cu Europa. Si cǎ singura opţiune rezonabilǎ, efectiv singura, este negocierea." 

Sunt cuvintele preşedintelui François Hollande care şi-a mai propus un aobiectiv, imediat: şi anume de a-i pune faţǎ în faţǎ, pentru a dialoga, pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi pe noul ministru ucrainean de externe, Andrii Deşciţa. Ocazia a fost oferitǎ de o reuniune pe tema Libanului, anunţatǎ de multǎ vreme, şi la care au fost invitate ţǎrile din aşa-numitul Grup de sprijin al Libanului.

Un întreg balet diplomatic a avut loc deci în capitala Franţei, aş putea spune chiar cǎ subiectul legat de Liban a trecut pe locul al doilea, criza ruso-ucraineanǎ impunîndu-se pe un ton de o gravitate extremǎ.

Mai multe personalitǎţi, printre care ministrul britanic de externe William Hague, i-au cerut lui Serghei Lavrov sǎ stea de vorbǎ cu omologul sǎu ucrainean, în speranţa cǎ astfel va fi întredeschisǎ, chiar şi timid, uşa dialogului.

In ce priveşte "planul de ieşire din crizǎ" propus de Franţa şi Germania, iatǎ cîteva detalii, precizate de ministrul de externe francez Laurent Fabius:

"Crearea unui guvern de uniune naţionalǎ la Kiev, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainan,  dizolvarea miliţiilor extremiste din Ucraina, dacǎ se dovedeşte cǎ ele existǎ, aplicarea Constituţiei din 2004, organizarea de alegeri prezidenţiale  şi aplicarea acordurilor semnate pe 21 februarie la Kiev".

Sunt deci precizǎri fǎcute de Laurent Fabius, ministrul de externe francez. Tot la Paris, unde s-a deplasat şi ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, precum şi şefa diplomaţiei europene, doamna Catherine Asthon, s-a mai discutat şi despre propunerea germanǎ de creare a unui grup de contact privind Ucraina. Sǎ mai notǎm cǎ şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa s-a activat, la cererea Kievului, şi a decis trimiterea unei misiuni de observatori militari în Ucraina, observatori provenind din 14 ţǎri. De la sediul de la Viena al Organizaţiei se precizeazǎ cǎ aceştia pleacǎ în Ucraina neînarmaţi, şi cǎ astfel de misiuni sunt frecvente, OSCE-ul a trimis în jur de 90 în ultimii 15 ani.